Rasismul în creștere în Germania | Germania | DW | 09.06.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Rasismul în creștere în Germania

Există tot mai multe cazuri de discriminare pe criterii etnice, relevă noul raport al Agenției Federale Anti-Discriminare de la Berlin. Agenția avertizează că urmările pot fi dramatice pentru întreaga societate germană.

În ciuda pandemiei de coronavirus, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în Germania, la sfârșit de săptămână, pentru a protesta față de actele de rasism, discriminare și violențe polițienești. În metropole ca Berlin, Hamburg, München și Köln, ei s-au arătat solidari cu protestatarii din SUA, criticând în același timp discriminarea pe criterii etnice din propria țară - un fenomen care a dus și la atacuri extremiste de dreapta, cum ar fi cele comise de teroriștii din gruparea NSU.

Aproape 1200 de plângeri din motive de discriminare rasială

Raportul publicat astăzi (marți, 9 iunie) de Agenția Federală Anti-Discriminare de la Berlin reflectă o creștere semnificativă a cazurilor de rasism. Numărul cazurilor reclamate la această agenție federală a crescut în anul 2019 cu zece la sută, ajungând la 1176. Din 2015, numărul acesta s-a dublat. Agenția Federală Anti-Discriminare a fost înființată în 2006 și consiliază persoane care au fost discriminate pe criterii etnice, din cauza religiei, a orientării sexuale, a vârstei, a unei dizabilități sau a sexului.

Germania are "o problemă persistentă cu discriminarea și nu îi sprijină destul de consecvent pe cei afectați, în ceea ce privește demersurile juridice", a declarat șeful interimar al Agenției Federale Anti-Discriminare, Bernhard Franke, cu ocazia prezentării noului raport. Sentimentul celui care a suferit de pe urma unei nedreptăți și este lăsat singur poate avea "urmări dramatice pe termen lung, care periclitează coeziunea socială".

Ura și urmările ei

În prefața raportului, Franke scrie că 2019 a fost un an în care ura a lăsat urme dureroase: de la uciderea politicianului creștin-democrat Walter Lübcke de către extremiștii de dreapta, motivată de angajamentul acestuia pentru refugiați, până la atacul terorist asupra sinagogii din Halle.

Pe lângă aceste cazuri deosebit de grave, există însă și o serie de incidente mici, din viața de zi cu zi, pe care le descriu persoanele care s-au adresat agenției de la Berlin. Noul raport amintește de mai multe cazuri, păstrând anonimatul persoanei implicate. Iată câteva exemple:

"O clientă a urlat de curând prin toată încăperea: Unde-i negrul meu? Vreau să-mi maseze el capul!"

"Un copil l-a jignit pe fratele meu la școală pentru că are tenul închis. Apoi l-a bătut chiar. O profesoară a văzut totul, dar n-a făcut nimic."

"Doi colegi din alt departament mi s-au adresat râzând și m-au întrebat dacă lucrez în această companie ca să fac cafele pentru ceilalți. Provin din Siria, sunt ingineră și lucrez în acest domeniu. Când le-am spus asta, au râs de mine în hohote și m-au întrebat dacă lucrez conform standardelor germane sau celor siriene."

Vârful unui aisberg

Raportul arată că mulți dintre cei afectați au sentimentul că situația generală nu se ameliorează, cu toate că atacurile și crimele rasiste stârnesc multă îngrijorare în întreaga societate germană. Mulți dintre ei consideră că "grijile, temerile și marginalizarea persoanelor de origine străină nu prea sunt luate în serios", relevă raportul.

Violența și ura sunt doar vârful unui aisberg, format din prejudecăți și resentimente care se manifestă deja în diverse situații din viața de zi cu zi: "De exemplu, când scrie într-un anunț imobiliar că proprietarul nu vrea să închirieze apartamentul străinilor, când ți se refuză intrarea într-un club și ți se spune că cei ca tine creează probleme, sau când șeful spune că gluma rasistă a unui coleg n-ar trebui să te supere, pentru că nu a făcut-o din răutate." Acestea sunt doar câteva din exemplele menționate în raport.

În 2019, o treime dintre persoanele de origine străină care au fost în ultimii zece ani cel puțin odată în căutarea unui apartament de închiriat au relatat că au trecut prin situații în care s-au simțit discriminate. În același timp, conform unui alt studiu recent, 41 la sută dintre proprietarii chestionați au spus că au rețineri mari sau foarte mari să închirieze apartamentul unei persoane care vine din altă țară.

Aplicații anonimizate?

În Germania, legislația interzice astfel de discriminări, dar Agenția federală de la Berlin a explicat că există multe reglementări și excepții la care recurg ofertanții de pe piața imobiliară. Agenția Federală Anti-Discriminare solicită mai mult sprijin pentru persoanele discriminate, atât la nivel federal, cât și la nivel de land.

Se pare că politica este conștientă de semnificația acestor probleme. Șefa CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer, a declarat pentru DW că toate aspectele legate de xenofobie și rasism sunt dezbătute într-o comisie specială. Este discutată și posibilitatea de a "aplica anonim pentru un loc de muncă". (Spre exemplu, fără fotografie sau nume, ci doar pe baza calificărilor concrete, nota redacției).

Agenția Federală Anti-Discriminare s-a implicat în 2019 în 3580 de cazuri de discriminare - o creștere totală de 3,6 la sută față de anul precedent. Majoritatea plângerilor au fost făcute din cauza discriminării rasiale, iar pe locul al doilea se numără cele privind sexismul sau orientarea sexuală, urmate de cazurile de discriminare din cauza unei dizabilități. Potrivit noului raport, cele mai multe incidente de acest fel s-au petrecut cu ocazia căutării unui loc de muncă.

Vă mai recomandăm