Rachete „Iskander” în Transnistria pentru România

Totul a pornit de la o declaraţie a şefului administraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov, potrivit căreia el nu este împotrivă ca „Rusia să amplaseze în Transnistria un sistem rusesc de rachete „Iskander” ca răspuns la amplasarea în România a scutului anti-balistic american”. El a precizat, însă, că nu a primit o propunere în acest sens din partea Rusiei. Totuşi, Smirnov a menţionat că şi-ar dori “o prezenţă militară rusească veşnică în Transnistria care să protejeze cetăţenii ruşi”.

Reprezentantul special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei, a declarat că mesajul subtil al lui Smirnov nu valorează nimic:

“Declaraţiile lui Igor Smirnov sunt neserioase şi ele nu vor avea nici un rezultat. Trebuie să ne concentrăm eforturile asupra lucrurilor importante cum ar fi consolidarea încrederii între Chişinău şi Tiraspol”.

Există voci, însă, inclusiv la Chişinău, care încearcă să dea importanţă mesajului lansat de Smirnov la Moscova. Preşedintele Mişcării social-politice "Ravnopravie" Valerii Klimenko a spus că premierul moldovean Vlad Filat şi preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, ar trebui să ceară României să renunţe la iniţiativa de instalare a sistemului american anti-rachetă, pentru a nu provoca Rusia. Şi ex-ministrul moldovean al securităţii, Anatol Plugaru, vede pericole în declaraţia lui Smirnov:

„România şi-a aprins paie în cap, pentru că acest 'Iskander' are o rază de bătaie de 500 kilometri. În acest fel e acoperit, practic, tot teritoriul României. Un regiment are 8 maşini a câte două bucăţi. 16 unităţi sunt suficiente pentru a şterge de pe faţa pământului majoritatea obiectelor de importanţă strategică de pe teritoriul României şi nu numai”.

Expertul în problema transnistreană, Oazu Nantoi, consideră că discuţiile referitoare la acest subiect sunt inutile:

„Totul este demagogie politică şi speculaţii inclusiv a politicienilor incompetenţi şi a provocatorilor plătiţi. Putem dormi liniştiţi! Există un dialog între SUA şi Rusia, între NATO şi Rusia, iar pe Igor Smirnov nu pot să-l egalez nici zero”.

Pe de altă parte, ministrul moldovean al Apărării, Vitalie Marinuţă, a declarat că Moldova ar putea renunţa la statutul de neutralitate ca urmare a deciziei României de a găzdui componente ale scutului american antirachetă. El a precizat că scutul antirachetă din România va spori securitatea aeriană a Republicii Moldova, dar, totodată, ar putea îndepărta soluţionarea diferendului transnistrean.

Mai mulţi experţi militari ruşi şi moldoveni au apreciat, la solicitarea presei ruse, că prin declaraţia sa Igor Smirnov a încercat să atragă Moscova într-o capcană sau într-un scandal periculos. La rândul său, ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat că iniţiativa Tiraspolului poate duce la un conflict regional serios. Totuşi, el a adăugat că nu e normal când Moscova află din ziare despre planul SUA de a instala elemente antirachetă în România.

Disponibilitatea Transnistriei de a găzdui sisteme ruseşti anti-rechetă "Iskander" a readus în actualitate discuţiile despre pericolul regional pe care îl prezintă aflarea trupelor ruse în Transnistria. Asociaţia „Promo-Lex” de la Chişinău reaminteşte că 4 din cei 5 spioni ruşi reţinuţi la 29 ianuarie de Serviciul de Securitate al Ucrainei făceau parte din grupul operativ de militari ruşi dislocat în regiunea transnistreană. Cei patru erau ofiţeri ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei şi au încercat să intre în posesia unor informaţii din domeniul militar al Ucrainei. Potrivit Asociaţiei „Promo-Lex”, reţinerea spionilor ruşi dislocaţi în Transnistria demonstrează că, de fapt, militarii ruşi din stânga Nistrului au alte misiuni decât cele de menţinere a păcii.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău

Redactor: Robert Schwartz