R. Moldova: NATO, drumul spre Occident și unirea amânată | Moldova | DW | 30.11.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Analiză

R. Moldova: NATO, drumul spre Occident și unirea amânată

Republica Moldova, un stat neutru, dar vulnerabil în fața Rusiei, a fost invitată la ultima reuniune a NATO tocmai pentru ca Alianța să-și arate sprijinul și să-și delimiteze simbolic graniţele geografice.

Simboluri NATO Rusia

NATO sau Rusia? Republica Moldova este la mijloc

Reuniunea de la București a miniștrilor de Externe ai statelor NATO a invitat în premieră Republica Moldova la discuții și a pus sub reflector situația complicată din Marea Neagră. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că partea militară a Alianței, Comandamentul Aliat Suprem a primit autoritatea de a deplasa forţe în regiunea Mării Negre oricând este nevoie și „dacă este necesar pot fi aduse forţe suplimentare la sol şi pe mare”.

Pentru România, Republica Moldova și Marea Neagră au fost subiectele cele mai importante, pentru care Bucureștiul avea nevoie de răspunsuri: ce poate face NATO în cazul în care Rusia devine agresivă cu R. Moldova și cum poate fi restabilit echilibrul, stabilitatea și pacea în Marea Neagră.

Ca țară de margine a Alianței Nord Atlantice, care și-a asumat responsabilități extinse pentru mica republică de dincolo de Prut, România avea nevoie de asigurări atât dinspre NATO, cât și dinspre Chișinău că, indiferent de cursul războiului, lucrurile pot fi ținute sub control. Șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu a ținut să spună încă o dată că R.Moldova „nu încearcă să adere la NATO”, fiindcă „prin Constituţie, Moldova este o ţară neutră”, dar că pentru Chișinău „neutralitatea nu înseamnă autoizolare, demilitarizare sau indiferență”, de aceea, R. Moldova s-a inclus între statele care condamnă agresiunea rusă asupra Ucrainei. Ministrul Popescu a mai explicat că potrivit analizelor făcute de Chișinău, R.Moldova „nu este ameninţată în lunile şi săptămânile următoare de un scenariu militar", dar că este datoria guvernului din care face parte „să fie pregătit pentru întregul spectru de ameninţări".

Secretarul general al NATO a vorbit despre presiunea rusă din Balcani, din Georgia și din R. Moldova și despre angajamentul Alianței de a sprijini aceste state. E vorba în subsidiar despre instruirea militarilor, sprijin material și logistic. Republica Moldova nu a plecat de la reuniunea NATO de la București cu prea multe promisiuni concrete, dar se poate baza pe faptul că Alianța nu va abandona această parte a lumii, devreme ce liderul NATO a anunțat că Ucraina va fi sprijinită „oricât e nevoie”: statele NATO au contribuit deja cu 40 de miliarde de dolari la dotarea armatei ucrainene și alt sprijin important este pe drum. Șeful diplomației de la Chișinău a adus în discuție dezbaterea care există de mai multă vreme în rândul elitelor moldovene privitoare la modificarea Constituției, eliminarea neutralității din legea fundamentală și modalitățile cele mai bune pentru garantarea securității și păcii. Recent, fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru sublinia că în cazul în care R.Moldova ar fi atacată de Rusia, singura soluție ar fi unirea cu România.

O soluție despre care, încă, nu se vorbește în mod oficial, pentru că în contextul războiului din Ucraina și al anexărilor ilegale pe care le-a anunțat Rusia, o astfel de discuție ar putea fi o provocare și în același timp o favoare făcută Rusiei.

"Am avut deja de două ori deconectări de electricitate în toată țara"

La întrebarea DW adresată prim-ministrei Natalia Gavriliță, despre această posibilitate, răspunsul a fost destul de precaut, fără ca ea să respingă această idee, dar și fără să o încurajeze: „trebuie să menținem pacea și stabilitatea”, „trebuie să recunoaștem că avem o societate multietnică și de aceea trebuie să avem o abordare echilibrată și să asigurăm coeziune socială”

În același timp, cu toate că numărul cetățenilor moldoveni care înclină spre unionism a crescut, totuși nu a trecut încă de jumătate. Potrivit celui mai recent sondaj (CBS Research din noiembrie 2022), doar 42,5% dintre moldoveni sunt în favoarea unirii. La întrebarea cine ajută cel mai mult R.Moldova, 30% au spus România, 24% -Uniunea Europeană, 9% -Rusia și 7% - SUA.

Există deci două trenduri importante dincolo de Prut, unul crescător care mizează pe Occident și altul descrescător care pariază pe Rusia. România este doar trambulina R. Moldova spre Vest. Invitația ministrului moldovean de Externe la o reuniune NATO înseamnă, însă, mai mult decât o prezență simbolică, iar subiectul deschis și la București despre posibilitatea Chișinăului de a renunța la neutralitate cândva în viitorul nu foarte îndepărtat întărește decizia R.Moldovei de a părăsi zona de influență a Rusiei. Nu e clar, însă, dacă și Rusia ar fi de acord să-și restrângă ceea ce Moscova numește vecinătatea ei apropiată.

Între timp, România încearcă să susțină energetic și financiar R.Moldova, să facă lobby pentru Chișinău la toate reuniunile importante, să împingă cu forță ambițiosul guvern de peste Prut spre Europa. În schimb, în interiorul R.Moldova, crește o mișcare de nemulțumire, speculată și susținută de Rusia, pe fondul crizei economice și care poate deveni amenințătoare pentru actualul guvern pro-occidental.