R. Moldova mai taie o „funie” care o ține legată de Rusia
20 ianuarie 2026
CSI este o organizație creată de Rusia pe ruinele URSS, pentru a menține țările ex-sovietice în sfera sa de influență iar denunțarea acestor acorduri înseamnă ieșirea Moldovei din CSI.
Este vorba de acordul vizând statutul CSI, semnat la Minsk pe 22 ianuarie 1993, acordul despre fondarea CSI din 8 decembrie 1991 și anexa la acest acord din 22 decembrie 1991. Potrivit ministrului moldovean de Externe, Mihai Popșoi, până la mijlocul lunii februarie procedura de denunțare va fi încheiată în Guvern, decizia finală urmând a fi aprobată de Parlament. Partidul de guvernare PAS are majoritate în actualul legislativ, așa că blocaje, teoretic, nu ar avea cum să apară.
O organizație inutilă
În 2025, Chișinăul a denunțat peste 60 de acorduri semnate în cadrul CSI, dând amploare unui proces de aliniere a politicilor naționale la standardele UE. În paralel, a pregătit terenul pentru decizia finală (ieșirea de facto și de jure din CSI) – a semnat acorduri bilaterale cu statele cu care colabora economic exclusiv prin mecanismele CSI.
Prin urmare, aflarea în continuare a Moldovei la CSI ar fi inutilă și chiar păguboasă economic și geopolitic. Relațiile bilaterale funcționează și fără CSI. Cooperarea cu Ucraina, Georgia, Azerbaidjan există și în format GUAM (organizație creată în 1997), iar legăturile Moldovei cu țări precum Armenia, Uzbekistan, Kazahastan, Tadjikistan sau Kyrgyzstan nu depind de apartenența la CSI.
Calitatea de membru al CSI costă Republica Moldova aproape 9 milioane de lei moldovenești anual – echivalentul a 450.000 euro. Ce-i drept, după invazia Rusiei asupra Ucrainei în februarie 2022, Republica Moldova a refuzat să mai achite această cotizație. Chișinăul și-a explicat refuzul de a mai plăti prin sancțiunile bancare aplicate Federației Ruse.
Acord semnat cu arma la tâmplă
CSI a fost fondată de Rusia, Belarus și Ucraina pe 8 decembrie 1991. Apoi la ea au aderat mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală, inclusiv Republica Moldova.
Președintele de atunci al Moldovei, Mircea Snegur, a fost criticat dur pentru faptul că, prin semnarea acordului de constituire a CSI, a reîntors Chișinăul în sfera de influență a Rusiei. În replică, el spunea că doar așa a putut convinge Rusia să nu distrugă Republica Moldova. În cărțile lui de memorii, Snegur a scris că Kremlinul l-ar fi amenințat că, dacă nu semnează acordul cu CSI, se va pomeni „cu trei republici în loc de una”: Moldova, Transnistria și Găgăuzia. Chiar și așa, războiul moldo-rus din 1992 de la Nistru nu a putut fi evitat, iar primele acțiuni separatiste au izbucnit în Găgăuzia (care a primit ulterior statut de autonomie).
Mircea Snegur a semnat acordul de aderare la CSI fără a consulta Parlamentul țării, dominat de forțele democratice, care au proclamat independența Republicii Moldova. Documentul a fost ratificat de legislativul de la Chișinău abia în 1994, când s-a format o majoritate parlamentară loială Rusiei (agrarienii).
„CSI nu a fost și nu mai este un instrument de dezvoltare pentru Republica Moldova. Este o structură depășită, ineficientă economic și problematică geopolitic. Ieșirea din CSI nu este un gest simbolic, ci o decizie pragmatică, necesară pentru coerența proiectului de țară și pentru parcursul european. Adevărata întrebare pentru întreaga societate este nu este dacă trebuie să ieșim din CSI, ci cât de repede reușim să o facem fără a pierde timp prețios pentru viitorul Republicii Moldova”, menționează într-un comentariu fostul purtător de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Daniel Vodă.
Reacția Kremlinului și a pro-rusului Igor Dodon
Pe de altă parte, Moscova și socialiștii pro-ruși de la Chișinău critică anunțul făcut de ministrul Popșoi despre ieșirea din CSI.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că Moscova se aștepta la un astfel de anunț din partea Moldovei: „Această declarație nu a fost una neașteptată. Adevărul este că participarea Moldovei în cadrul CSI a fost înghețată de mult timp. Moldova, de facto, nu participă la lucrările comunității. Era clar că acest statut înghețat va fi oficializat mai devreme sau mai târziu. Nu putem decât să ne exprimăm regretul că Moldova își continuă cursul de negare a oricăror relații cu Rusia”, a comentat Peskov.
Iar liderul socialiștilor, Igor Dodon, cu dosar penal pentru corupție și trădare de patrie în favoarea Rusiei, a menționat pentru agenția rusă „Tass” că decizia Moldovei de retragere din CSI ar fi „contrară intereselor poporului”: „Cursul Maiei Sandu și al partidului său de rupere a relațiilor cu CSI și cu Rusia este promovat la indicația curatorilor occidentali și poate duce țara la o tragedie similară celei trăite de poporul Ucrainei. Acest curs nu corespunde dorinței majorității cetățenilor, care vor să mențină relații de prietenie și cooperare comercială cu țările CSI și cu Federația Rusă”, a menționat Dodon pentru presa rusă. Mai mult, el a promis că, în viitor, va restabili acordurile-cheie cu CSI.
Discuțiile despre unire au iritat Moscova
Rusia încearcă din nou în ultimele zile să inflameze relația cu Republica Moldova. Discuțiile despre posibila unire cu România (membră NATO) în cazul înaintării ocupanților ruși spre Odesa au iritat foarte mult Kremlinul.
MAE rus a publicat vineri, 16 ianuarie, un avertisment prin care îndeamnă cetățenii ruși să evite călătoriile în Republica Moldovaâ, pe motiv că ar fi supuși unor „discriminări, hărțuiri nejustificate, tratamente necorespunzătoare și controale umilitoare în momentul în care ajung pe aeroportul din Chișinău”.
Iar marți, 20 ianuarie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat Moldova că „planurile despre unire sunt distructive”. Din februarie 2022, Serghei Lavrov amenință constant Republica Moldova că va fi „următoarea țară care va repeta soarta Ucrainei”.