Războiul din Ucraina oferă Chișinăului șansa de a sufoca economic regimul separatist | Moldova | DW | 09.11.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Războiul din Ucraina oferă Chișinăului șansa de a sufoca economic regimul separatist

Transnistria nu poate consuma mai mult gaz decât îi oferă Chișinăul iar regimul separatist de la Tiraspol poate stinge oricând lumina în Moldova, chiar și în condițiile în care curentul vine din România.

Din 1 noiembrie, Centrala de la Cuciurgan, subordonată regimului separatist de la Tiraspol, nu mai livrează spre Chișinău nici un kilowatt de energie electrică. Gazprom a înjumătățit livrările de gaze spre Moldova, iar SA „Moldovagaz” a împărțit cele 5,7 milioane de metri cubi de gaz (50% din necesar) pe care îi primește zilnic de la furnizorul rus după cum urmează: 3,4 milioane de metri cubi pe zi pentru malul drept al Nistrului (Chișinău) și 2,3 milioane de metri cubi pe zi pentru malul stâng (Tiraspol).

Separatiștii, cu degetul pe întrerupător

Fără gaz, din cele 12 blocuri energetice ale Centralei de la Cuciurgan din stânga Nistrului (cu o capacitate totală de 2520 MgW – care ar fi suficientă pentru ambele maluri ale Nistrului), momentan funcționează doar unul. Acesta asigură cu energie doar regiunea transnistreană. Curent în Transnistria este însă insuficient, transportul electric circulând doar în orele de vârf.

După ce Tiraspolul a sistat livrările de curent spre Chișinău, autoritățile moldovene cumpără scump (pentru malul drept al Nistrului) 80% din necesarul de curent de pe bursa OPCOM din România. 20% din necesar este produs de centralele termoelectrice din Chișinău, în paralel cu energia termică furnizată consumatorilor.

Numai că energia electrică românească furnizată Chișinăului tot la Cuciurgan ajunge prin linia de 400 de kilovolți Isaccea-Vulcănești-Chișinău. Întrerupătorul acestei linii de înaltă tensiune se află în regiunea transnistreană și este la discreția regimului separatist. Așa a fost construit sistemul electric al Republicii Moldova în perioada sovietică iar corupții care s-au perindat la guvernare în Moldova în ultimii 30 de ani au preferat să intre în combinații suspecte cu regimul separatist decât să construiască o linie de tensiune înaltă care să evite Transnistria.

Abia actuala guvernare a demarat un astfel de proiect anul acesta (linia aeriană Vulcănești-Chișinău de 400 kilovolți), montarea pilonilor urmând să înceapă la primăvară. Proiectul este implementat de o companie indiană și urmează a fi încheiat în următorii trei ani. Aceasta, plus linia de 330 de kilovolți (Bălți NHE Dnestrovsk) din nordul țării ar fi suficiente pentru a alimenta cu energie malul drept al Nistrului, fără vreo dependență energetică de Transnistria.

Transnistria, victimă colaterală a războiului dus de Putin în Ucraina

Pierderea pârghiilor de șantaj energetic asupra Chișinăului irită regimul pro-rus de la Tiraspol, care s-a plâns lui Putin că Chișinăul nu livrează în Transnistria suficient gaz, iar din această cauză economia transnistreană a ajuns în colaps și există riscul unei „catastrofe umanitare”. Pretinsul „ministru de externe” al autoproclamatei republici transnistrene, Vitalii Ignatiev, a transmis o scrisoare la Moscova în care se plânge că Moldova ar fura gazul destinat Transnistriei. „Este necesară soluționarea problemei, deoarece o simplă creștere a livrărilor de gaze rusești nu va schimba situația. În acest caz, Moldova va lua oricum cantitatea de gaz destinată nouă (Transnistriei – n.n.)”, susține Ignatiev.

Tiraspolul poate consuma doar atât gaz cât îi livrează SA „Moldovagaz” - singurul proprietar al gazelor cumpărate de la „Gazprom”. Toate încercările Tiraspolului de până acum de a încheia un contract direct cu furnizorul rus au eșuat. Deși o parte din țevile care transportă gaze rusești în Republica Moldova trec prin regiunea transnistreană, o eventuală conexiune directă a Tiraspolului este imposibilă. În acest caz, „Moldovagaz” ar refuza să mai cumpere gaz de la „Gazprom” iar Ucraina ar refuza tranzitarea gazului spre magistrala din Moldova.

Miza regimului separatist, bunăvoința Chișinăului

Situația în care s-a pomenit energetic Transnistria în prag de iarnă este percepută de către unii analiști politici de la Chișinău drept oportunitate pentru Moldova de a sugruma economic acea „gaură neagră”. Războiul din Ucraina, care aproape a izolat enclava separatistă pro-rusă din stânga Nistrului, a evidențiat aceste pârghii despre care Chișinăul nici nu discuta până acum. Din cauza prezenței militare rusești în regiunea transnistreană, imediat după invazia Rusiei asupra Ucrainei în februarie 2022, Ucraina a închis și a pus tancuri pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene de teama unui atac rusesc de pe flancul transnistrean. Astfel, contrabanda s-a oprit iar Chișinăul controlează acum, pentru prima dată în ultimii 31 de ani, tot ce iese din și intră în Transnistria – inclusiv alimente, combustibil, medicamente etc. Regimul separatist transnistrean este foarte iritat de situație și încearcă să acrediteze ideea că Chișinăul ar impune „o blocadă economică” Transnistriei, deși statisticile arată contrariul.

La Chișinău, s-a declanșat o adevărată dispută în legătură cu oportunitatea care s-a ivit de a lichida enclava separatistă prin restricții economice. Fostul ambasador al Moldovei la Washington, Igor Munteanu, susține că volumele de gaz livrate regiunii transnistrene trebuie condiționate de democratizarea regiunii. Potrivit lui, criza energetică reprezintă șansa Chișinăului de a dărâma regimul separatist de la Tiraspol „prin sugrumare economică și impunerea obligativității de a achita volumele de gaz primite”. „Pe transnistreni trebuie să-i doară faptul că noi renunțăm la energie ieftină de la Cuciurgan. Cum? Simplu, nu le mai sunt transmise volumele de gaze naturale care ajung la Uzina Metalurgică și la fabricile de criptomonede. Astea sunt instrumentele prin care se îmbogățesc cleptocrații din regiunea transnistreană. Atât timp cât Tiraspolul face bani din gazul livrat fără să-l plătească, ei au bani să supraviețuiască drept entitate separatistă. E necesară sugrumarea regimului separatist într-o formă cât mai determinată”, susține Munteanu.

De asemenea, fostul ambasador a menționat că acum „exporturile” din regiunea transnistreană trebuie condiționate prin liberalizarea spațiului public și democratizare. „Cei 9000 de soldați din regiune sunt finanțați din veniturile pe care regiunea le obține din volumele livrate de Gazprom. Trebuie să accelerăm destrămarea regimului separatist prin sufocare economică și închiderea conturilor, nu prin negocieri 1+1 și căutare de milostenii la Tiraspol pentru energie electrică. Trebuie să li se spună că nu mai primesc gaze până nu urmează instrucțiunile Chișinăului”, a explicat Igor Munteanu.

Republica Moldova Oleg Serebrian

Vicepremierul moldovean Oleg Serebrian

Oleg Serebrian: „Suntem în aceeași barcă. Să nu o dezechilibrăm”

Pe de altă parte, vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, susține că Moldova și Transnistria sunt „în aceeași barcă” și cere ca nimeni să nu o dezechilibreze. Are și două argumente în acest sens – unul moral, iar altul pragmatic. În primul caz, Serebrian invocă riscul sistării în totalitate a livrărilor de gaze de către „Gazprom” în această iarnă. Chișinăul are soluții scumpe, dar reale pentru această situație – are stocuri pentru o lună și jumătate și poate cumpăra oricând gaz de pe piața europeană. Transnistria nu are însă nicio „soluție de urgență”. Singura rezervă pe care o are este cea de cărbune, care ar asigura funcționarea unui singur bloc energetic al Centralei de la Cuciurgan timp de aproape două luni.

„Scenariul în care importul de gaz din Est să nu mai fie posibil este cel mai prost, dar acest risc există. Republica Moldova nu va rămâne fără gaz. Problema va fi costul. Dar ce facem în această situație cu cetățenii noștri din partea stângă a Nistrului?”, se întreabă Serebrian. „Apare nu doar o problemă politică, ci și una morală. Un stat este obligat să-și apere cetățenii. Peste 90% din cei care locuiesc în stânga Nistrului sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Este vorba de peste 300.000 de oameni. Trebuie să vedem cum ne comportăm cu ei”, a menționat vicepremierul moldovean în cadrul unei dezbateri publice.

Milostenii ambalate moral din partea Chișinăului pentru un regim uzurpator

El recunoaște că administrația separatistă de la Tiraspol „nu este pregătită să meargă la dialog cu Chișinăul”, dar insistă că Chișinăul trebuie să găsească soluții „la acest gen de probleme” și pentru cei din Transnistria. Și asta pentru că, spune el, cele două maluri ale Nistrului sunt interdependente – după care aduce ca exemplu o pârghie de șantaj pe care regimul separatist o poate aplica: curentul românesc care trece pe la Cuciurgan, unde se află „întrerupătorul” prin care energia electrică vine mai departe spre Chișinău.

„O blocadă a regiunii transnistrene este inaplicabilă. Cei care vorbesc despre acest scenariu nu văd toate interdependențele. Exemplul cu energia electrică primită acum din România este elocvent. Curentul rumânesc vine de la nodul Cuciurgan. Dacă apare un „defect tehnic” la centrala de la Cuciurgan - în ultima vreme apar „defecte tehnice” peste tot – și e nevoie ca să fie închis, pentru două luni, sistemul prin care curentul românesc trece pe la Cuciurgan și ajunge la Chișinău... E un scenariu posibil? Trebuie să știm că la orice scenariu dur există contramăsuri. Este doar un exemplu”, a explicat Serebrian.

Mai mult, el a încercat să explice că sistarea activității Uzinei Metalurgice de la Rîbnița (care activează ilegal și care asigură cam 40% din bugetul Transnistriei) prin refuzul Chișinăului de a-i prelungi autorizația de mediu afectează oamenii „pe dimensiunea umanitară”: „Nu s-a mai prelungit (autorizația – n.n.) și uzina s-a oprit. Dacă mergeți la Rezina (raion subordonat Chișinăului, dar învecinat cu Rîbnița, gestionat de separatiști), părerile oamenilor sunt împărțite – sunt oameni din Rezina care lucrează la Uzina Metalurgică din Rîbnița. Ei merg în fiecare dimineață la serviciu peste Nistru, la Rîbnița. Ei nu sunt mulțumiți că uzina s-a oprit”, a argumentat Oleg Serebrian.

Până la această oră, Chișinăul nu are nicio garanție că „Gazprom” va livra gaze spre Moldova și în luna decembrie. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spânu, a spus că așteaptă un răspuns și, în funcție de acesta, autoritățile vor decide dacă vor recurge la stocuri. „E greu să-ți pui speranța într-un partener care nu vrea să-și onoreze angajamentele contractuale”, a spus Spânu, precizând că autoritățile iau în calcul posibilitatea acționării „Gazprom” în arbitrajul internațional pentru neexecutarea contractului cu „Moldovagaz”.