1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Râuri furate

Mădălina Roșca | Paul Arne Wagner
10 martie 2020

În România, patrimoniul natural este tratat de autorități cu o indiferență totală, la fel ca legislația de mediu. Râurile din Carpații de Curbură sunt grav amenințate de amenajarea hidroenergetică Siriu-Surduc.

https://p.dw.com/p/3YxUX
BdT Deutschland Herbst Herbstlicher Bachlauf
Imagine: picture-alliance/dpa/K.-J. Hildenbrand

Râuri furate - o catastrofă ecologică în România

O imensă amenajare hidroenergetică ceaușistă, "Siriu-Surduc", prevedea mutilarea a 6 râuri: Bâsca Mare, Buzău, Siriu, Bâsca Mică, Bâsca Rozilei și Zăbala, adică distrugerea rețelei hidrografice de pe un areal enorm din Carpații de Curbură. Din fericire a venit Revoluția, apoi lucrările au fost reluate târziu și cu un ritm scăzut, așa că Bâsca Mare, Bâsca Mică, Bâsca Rozilei și Zăbala încă mai curg libere. Dar amenințarea este iminentă acum pentru râul Bâsca Mare. Râul a fost coborât în aprilie 2019 de participanții la Balkan Rivers Tour IV, iar acești caiaciști experimentați, care au coborât râuri din toate colțurile lumii, l-au etichetat ca fiind un râu de clasă mondială. Dar în România patrimoniul natural este tratat de autorități cu o indiferență totală, la fel ca legislația de mediu.

Componenta amenajării hidroenergetice Siriu-Surduc care amenință râul Bâsca Mare este denumită ”treapta Surduc - Nehoiașu” și arată ca o microhidrocentrală amplificată la paroxism. Prevede o captare a râului Bâsca Mare sus în Covasna, prin barajul Surduc, un tunel de aducțiune până jos la Nehoiașu, în versantul stâng al Buzăului, și hidrocentrala Nehoiașu II. Prin urmare, râul Bâsca Mare urmează a fi secat fără să-și mai recupereze vreodată apele. În consecință, râul Bâsca Rozilei rămâne fără jumătate din debit. Locuitorii a 6 sate de la poalele munților se vor trezi că le-a fost furat râul, fără ca autoritățile să-i fi consultat sau măcar informat vreodată. La 30 de ani de la Revoluție, autoritățile tratează localnicii cu același dispreț cu care îi tratau autoritățile comuniste.

Hidroelectrica se laudă că a alocat recent 78 de milioane de euro pentru captarea râului Bâsca Mare. Nu s-a făcut nicio evaluare de mediu conform legii pentru întreaga treaptă Surduc-Nehoiașu, ci s-a aplicat manevra ilegală cunoscută sub denumirea de "salami slicing". În 2009 s-a emis un acord de mediu strict pentru lucrările din județul Covasna, de către Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu. Dar ilegalitățile nu se opresc aici: evaluarea de mediu pentru acest acord a fost făcută de ISPH, practic aceeași entitate care, pe vremea lui Ceaușescu, a proiectat această amenajare hidroenergetică - ei și-au evaluat propriul proiect. Dar este mai grav decât un "simplu" conflict de interese. Când a fost emis acordul de mediu, în 2009, faptul că ISPH și-a evaluat propriul proiect era, conform legislației, nu doar motiv de respingere a "studiului" de impact întocmit de ISPH, ci motiv de anulare a certificatului de atestare al evaluatorului. Abuzul în serviciu al funcționarilor de la Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu nu a fost anchetat de nimeni.

Râul Bâsca Mare este un râu extrem de prețios, în contextul ecocidului provocat de hidrocentrale în Carpații Românești. Este un miracol faptul că în România mai există un astfel de râu. El adăpostește 10 specii de pești: păstrăv, lipan, clean, boiștean, blediță, moioagă, grindel, petroc, câră și zglăvoacă. Și are un sector considerabil fără drum pe malul râului, un sector de vale natural, spectaculos, fapt ce îl face un element esențial al patrimoniului natural românesc. Este și singurul râu al sitului Natura 2000 Penteleu. Secarea râului va afecta semnificativ toate speciile și habitatele acvatice și ripariene pentru care a fost desemnat situl Natura 2000, infracțiune ignorată de Garda Națională de Mediu.

Dar impactul definitivării treaptei Surduc-Nehoiașu merge mult mai departe. Râul Buzău este afectat de hydropeaking, de modificarea bruscă a debitului în funcție de uzinarea hidrocentralei Nehoiașu I. Aceste variații bruște și artificiale ale debitului, care nu au nicio legătură cu ritmurile naturii, agresează ecosistemul râului. Dacă se pune în funcțiune și hidrocentrala Nehoiașu II, acest hydropeaking se va amplifica și va devasta situl Natura 2000 din aval, Lunca Buzăului, avertizează biologul și activistul Călin Dejeu. Captarea Bâscei Mari nu este un pericol doar pentru acest râu și pentru Bâsca Rozilei, ci pentru tot cursul Buzăului aval de Nehoiașu.