Locuitorii Lvovului resimt incertitudine şi furie 

Igor* este din multe puncte de vedere un renascentist modern. Este specialist IT, profesor universitar, fost paramedic pe ambulanţă şi chiar pastor. Dar în toiul războiului din Ucraina s-a confruntat cu un nou rol, la fel ca mulţi alţii din ţara sa: să facă pregătiri pentru atacuri ale trupelor ruse.

Când DW a stat prima dată de vorbă la telefon cu Igor, la trei zile după lansarea atacului asupra Ucrainei, a povestit că se află la 10 kilometri depărtare de graniţa cu Polonia, pentru a o duce în siguranţă pe fiica sa. Dar bărbatul în vârstă de 52 de ani s-a reîntors imediat la Lvov pentru a vedea cum ar putea întări rezistenţa în faţa trupelor ruse, însufleţit şi de furie şi de "determinare", în ciuda puterii militare a Moscovei.

Merită să lupţi? "Absolut. Şi nu luptăm doar pentru teritoriu sau pentru ceva", a răspuns el. "Noi luptăm pentru lucruri mai mari. Pentru libertate. Luptăm pentru posibilitatea de a face ce credem că trebuie făcut cu aliaţii noştri, cu ţara noastră. Pentru asta luptăm."

Lvov a fost până acum relativ scutit de lupte comparativ cu măcelurile din Harkov, Kiev sau alte oraşe. Mulţi s-au retras din calea luptelor la Lvov, în căutarea securităţii personale, iar mulţi alţii îşi trag sufletul pentru a-şi continua drumul spre vest, către Polonia.

Dar mulţi dintre localnici sunt îngrijoraţi, la fel ca şi Igor, că Rusia ar putea în continuare să atace oraşul şi refuză să asiste la aşa ceva cu braţele în sân.

Rusia "a crezut că va fi uşor"

Hotărârea preşedintelui Volodimir Zelensky şi rezistenţa ucrainenilor simpli au întărit populaţia, inclusiv la Lvov. Atât de mulţi au alergat să se înroleze în Forţele de Apărare Teritorială sau în trupele de rezervişti, încât unitatea a trebuit să-i trimită pe unii acasă.

Igor, care a făcut armata înaintea destrămării URSS, crede că soldaţii ruşi nu s-au aşteptat ca împotrivirea ucrainenilor să fie atât de hotărâtă. "Au crezut că va fi uşor - la fel cum le-a fost când au anexat Crimeea. Au crezut că vor ieşi la plimbare prin Ucraina şi vor bea o cafea în centrul KIevului", a adăugat el. "Dar au luat bătaie şi cred că este un şoc pentru ei."

"Suntem mulţumitori pentru ajutorul care ne-a fost acordat, fiindcă fărăarmele pe care le-am primit din vest nu ştiu dacă am fi reuşit să izbândim."

Andrei*, un alt locuitor al Lvovului, în vârstă de 31 de ani, a fost pentru moment trimis acasă de la centrul de recrutare pentru Forţele de Apărare Teritorială. Este designer digital şi tocmai îşi formase echipa pentru a lansa un startup când ruşii au atacat Ucraina, pe 24 februarie. Împreună cu membri ai comunităţii sale a început să fabrice în masă cocktail-uri Molotov şi să ridice baricade pentru fortificarea oraşului.

El găzduieşte în casa sa rudele unor prieteni dar şi ale unor necunoscuţi, aflate în drum spre Polonia, în căutare de refugiu. Un prieten, Iaroslav, a trimis-o la el din Kiev pe prietena sa, să o găzduiască o vreme, înainte de a-şi continua drumul spre Polonia. Într-un mesaj vocal, Iaroslav afirmă: "A tratat-o foarte bine, i-a dat de mâncare şi îmbrăcăminte, astfel încât nu a dus lipsă de nimic. Acum se simte mai în siguranţă, dar nu în deplină siguranţă." Între timp, prietena sa a ajuns în Polonia, a adăugat el.

Andrei spune că el şi alţi localnici găsesc căi de sprijinire a potenţialei apărări a oraşului şi să ajute la transportul refugiaţilor către ţările învecinate. "Aici este război dar nu-l resimţim ca în alte locuri fiindcă aici suntem, deocamdată în siguranţă."

Mesaj către vest: "Ajutaţi-ne!"

La şase zile de la prima convorbire avută cu Igor, incertitudinile şi teama au crescut. Dar hotărârea localnicilor nu a dispărut, după cum subliniază. El a repetat, la fel ca săptămâna trecută, că este esenţial ca vestul să ofere în continuare sprijin, pe măsură ce războiul continuă.

"Este o uriaşă tregedie pentru umanitate şi lumea nu a reuşit să o stopeze. Sutem hotărâţi, dar avem nevoie disperată de închiderea spaţiului aerian deasupra marilor oraşe", a declarat el, repetând solicitarea preşedintelui Zelenki adresată NATO.

Dar unii experţi au avertizat împotriva acestei măsuri, temându-se de extinderea războiului. Egon Ramms, un general german în retragere şi fost comandant NATO, a declarat pentru DW că impunerea, de către Alianţă, a unei interdicţii de zbor în spaţiul aerian ucrainean ar fi considerată "participare la război şi asta ar putea duce la o confruntare militară directă cu Rusia". Vineri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că membrii alianţei au convenit că avioanele NATO nu trebuie să se afle în spaţiul aerian ucrainean şi nici trupele alianţei pe teritoriul Ucrainei, respingând astfel solicitarea Kievului.

Dar Igor s-a săturat de vorbe şi subliniază că Ucraina are nevoie de mai mult ajutor militar. "E foarte trist, dat noi avem o glumă: Europa şi America nu vor mai avea curând clădiri pe care să proiecteze culorile noastre naţionale galben şi albastru. Numai asta puteţi face? Doar atât? Ajutaţi-ne. Nu cu chestiuni simbolice. Ajutaţi-ne cu adevărat."

*nota redacţiei: DW a publicat doar prenumele lui Igor şi Andrei, din motive de securitate.

Stephanie Burnett