Putin rămâne la Kremlin până în 2036. Ce înseamnă pentru România? (SpotMedia.ro) | Global | DW | 02.07.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalți

Putin rămâne la Kremlin până în 2036. Ce înseamnă pentru România? (SpotMedia.ro)

Dictatorii nu se dezmint niciodată. Vor toată puterea pentru totdeauna. Discuțiile de la sfârșitul anului trecut, atunci când Putin a anunțat reforma constituțională, sunt astăzi de-a dreptul comice.

Unii analiști anunțau atunci că noul țar ar putea renunța la tron la sfârșitul mandatului în curs, adică în 2024.

S-a întâmplat exact contrariul. Printr-un “simulacru de referendum”, cum îl caracterizează opozanții lui Putin, citați de BBC News, actualul președinte al Rusiei impune un control asupra țării până în 2036, atunci când va avea 84 de ani.

În niciun moment nu a fost vorba despre vreo dorință a acestuia de a pleca de la putere. Această “dezbatere și reformă” constituțională începută anul trecut a fost o punere în scenă uriașă prin care dictatorul a analizat taberele politice din Rusia, forțele care i se opun, pentru a trece la demolarea lor, ca să-și consolideze și mai mult puterea.

L-a schimbat pe servitorul său credincios Dmitri Medvedev din poziția de premier cu mai puțin cunoscutul Mihail Mishustin.

Mari suspiciuni din cauză că s-a votat o săptămână

În referendumul întins pe o perioadă de o săptămână, “din cauza pandemiei”, cetățenii ruși au fost chemați la urne pentru a aproba modificarea Constituției. Până acum, rezultatele arată că peste 75% dintre votanți au optat pentru validarea noii legi fundamentale, în timp ce 23% s-au opus.

“După trei zile de exit poll la ieșirea de la urne, avem primele rezultate parțiale. 23,6% dintre participanți au avut curajul să spună că au votat împotrivă. Aproape un sfert. Acest lucru mi se pare remarcabil”, a scris sociologul Barbu Mateescu pe pagina sa de Facebook, comentând votul la referendumul din Rusia.

El a argumentat, spunând că “atitudinea prudentă și respectabilă în Rusia actuală este să minți operatorul de sondaj – nu știi niciodată dacă acel operator chiar aparține unui institut de sondare și nu unei instituții a statului și dacă (nu cumva) acea conversație e… înregistrată audio și video, urmând să fii identificat pe baza ei…”.

În condițiile de frică și teroare din Rusia, Opoziția a ajuns un element decorativ în sufrageria lui Putin de care dictatorul are nevoie pentru a-și legitima despotismul.

Pe lângă extinderea până în 2036 a posibilității de a rămâne la cârma Rusiei, în noua lege fundamentală au fost interzise căsătoriile între persoane de același sex și s-a impus o nouă grilă de mărire treptată a pensiilor și a salariului minim.

“Votăm pentru o țară în care vrem să trăim și pe care vrem s-o lăsăm moștenire urmașilor noștri”, a declarat Vladimir Putin, transformând referendumul într-o campanie de promovare a naționalismului rus.

Efectele consolidării puterii lui Putin asupra României

Pentru România, această eternizare la putere a lui Vladimir Putin e o veste proastă. În continuare, Republica Moldova va simți presiunea Moscovei, iar drumul către Uniunea Europeană va fi extrem de întortocheat.

Conflictul hibrid – acea combinație toxică de amenințare militară, otrăvire informațională, infiltrări instituționale și atacuri cibernetice – va continua cu scopul de a răspândi neîncrederea în democrație și în instituțiile naționale și europene.

E greu de spus dacă se va forma o solidaritate europeană împotriva lui Putin. Liderii politici, rând pe rând, vor fi tentați să obțină un avantaj economic de la Rusia, mai ales în ce privește exploatările de gaz și alte materii prime.

De exemplu, actualul președinte al Franței și-a început mandatul ca un critic al Rusiei pentru ca, acum, Emmanuel Macron să se apropie de Moscova pentru a deveni mult mai puțin dependent de SUA din punct de vedere militar și strategic.

„Obiectivul principal al abordării mele față de Rusia este îmbunătățirea condițiilor de securitate și stabilitate colectivă a Europei. Acest proces va dura mulți ani”, a declarat Emmanuel Macron, în februarie 2020.

Citiți articolul integral AICI

Vă mai recomandăm