Putin, nici nu știi cât de mic începi să fii! (Spotmedia) | Europa | DW | 01.07.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalți

Putin, nici nu știi cât de mic începi să fii! (Spotmedia)

În ciuda unui avans mic, dar constant, pe frontul de est al Ucrainei, ultimele zile din luna iunie i-au adus liderului de la Kremlin o serie de vești proaste, scrie Emilian Isailă.

Putin în Turkmenistan, pe 29 iunie

Putin în Turkmenistan, pe 29 iunie

Rusia e mai izolată ca niciodată, iar la summitul de la Madrid, cele 30 de state membre au adoptat un nou concept strategic care va diminua influența politică și militară a Rusiei.

Începerea oficială a procesului de aderare la NATO pentru Suedia și Finlanda va aduce Rusiei o nouă graniță cu Alianța, de 1.300 de kilometri, pe lângă cele ale Poloniei (Kaliningrad), Lituaniei (Kaliningrad), Letoniei și Estoniei.

Vladimir Putin, în timpul summitului de la Madrid, a lovit cu rachete un mall și un bloc în Ucraina, provocând victime civile și a călătorit în Turkmenistan și Tadjikistan, două state asiatice, foste republici sovietice, aflate sub influența Moscovei.

A fost prima călătorie în afara buncărului din Kremlin de la începutul războiului. 

Mesajul lui Putin a vrut să fie unul cât se poate de clar: “voi faceți ce vreți cu NATO, eu îmi urmez politica, iar războiul va continua atâta timp cât cred că e necesar”.

Ca o reacție la această atitudine, discursul diplomatic britanic a devenit tot mai aspru în ultimele zile. Ben Wallace, ministrul Apărării din Regatul Unit, a declarat într-un interviu că “…auzi rar expresia sindromul femeii mici, auzi mereu de sindromul bărbatului mic de statură. Cred că în Rusia avem exemple masculine și exemple feminine. Maria Zaharova (n.r. purtătoarea de cuvânt a Ministerului Rus de Externe) e un personaj dintr-o comedie de situații. Ea face declarații în fiecare săptămână, amenințând că va trimite bombe nucleare la toată lumea... E o nebună așa cum e și Putin…"

Liderul rus, prin călătoriile în afara Moscovei, vrea să arate că e stăpân pe situație, controlează desfășurarea războiului, iar conflictul merge conform planului său.

Reducerea dependenței de gazul rusesc, în ritm accelerat

Dar comportamentul său e numai o aparență. Deși în Occident nu se face prea mult tam-tam, sancțiunile au adus falimentul economiei ruse. Mai mult, se caută rapid soluții pentru renunțarea la petrolul și gazul rusești.

Uniunea Europeană a modificat legislația comunitară, realizând un sistem obligatoriu de depozitare a gazelor.

“Noua legislație privind stocarea adoptată va consolida securitatea UE a aprovizionării cu gaze în vederea iernilor viitoare”, a anunțat Comisia Europeană în urmă cu două zile. 

“Confruntată cu amenințarea întreruperii aprovizionării din partea Rusiei, UE a adoptat legea privind stocarea gazelor care prevede ca rezervele de gaze ale Europei să fie refăcute înainte de începerea iernii, iar gestionarea acestora să fie protejată de interferențele externe. În special, noile reguli vor impune statelor membre ale UE să umple instalațiile de depozitare la 80% din capacitate până în noiembrie anul acesta – și la 90% în anii următori”, se mai arată în comunicatul care anunță adoptarea noii legislații.

Cu fiecare zi care trece, industriile statelor UE reduc și renunță la materiile prime extrase din Rusia. Astfel, pe termen mediu, fluxurile financiare ale Moscovei sunt amenințate serios. Începând cu data de 1 ianuarie 2023, nicio țară membră a Uniunii nu mai are voie să folosească petrol rusesc.

Rusia, inamicul numărul 1 al Alianței Nord-Atlantice

Din perspectivă militară, noul concept strategic al NATO stabilește că Rusia este cea mai mare amenințare la adresa securității Alianței.

“Rusia folosește mijloace convenționale, cibernetice și hibride împotriva noastră și a partenerilor noștri. Rusia folosește puterea militară, retorica și dorința dovedită de a utiliza forța pentru a-și urmări politica, obiectivele, subminând ordinea internațională bazată pe reguli”, se arată în noul concept strategic, adoptat de statele membre în summitul de la Madrid.

Mai sus, sunt listate modurile de agresiune ale Moscovei, dar și faptul că, prin invadarea Ucrainei, Vladimir Putin a contestat actuala ordine internațională.

Conform noii strategii, NATO a decis să ia toate măsurile necesare pentru a păstra actuala ordine mondială.

“Federația Rusă, prin modernizarea forțelor nucleare și extinderea acestora, prin noua și perturbatoarea capacitate duală a sistemelor de livrare a încărcăturilor nucleare, utilizând în același timp amenințarea nucleară, are scopul de a destabiliza țările din estul și sudul Alianței”, se arată în documentul oficial al Alianței.

Prin enumerarea modurilor prin care Vladimir Putin încearcă să-și folosească armele atomice, Alianța anunță că va descuraja și limita aceste practici. 

“În nord, Rusia are capacitatea de a perturba statele aliate și libertatea de navigație pe Atlanticul de Nord, fiind o strategie provocatoare la adresa NATO. Consolidarea militară a Moscovei, inclusiv în Marea Baltică, Marea Neagră și regiunile Mării Mediterane, împreună cu integrarea militară a Belarus, amenință securitatea și interesele membrilor Alianței Nord-Atlantice”, se mai precizează în documentul citat.

Noua strategie militară anti-Rusia își propune să găsească soluții la presiunea pusă de Moscova pe întregul flanc nord-estic al Alianței.

Eșec diplomatic major al Rusiei, NATO se extinde mai rapid ca înainte de invazie

Dar cel mai mare eșec diplomatic al lui Putin, provocat de invadarea Ucrainei, este, de departe, aderarea la NATO a Suediei și Finlandei, două state neafiliate, situate în vecinătatea Rusiei, care ofereau Moscovei o marjă de manevră în afara politicii Nord-Atlantice.

Războiul a modificat rapid poziția moderată a populației celor două state, iar cetățenii, în marea lor majoritate, au cerut guvernelor să asigure protecție în fața Rusiei.

Turcia s-a opus prin veto aderării Finlandei și Suediei, dar în urma unor negocieri dure, arbitrate de Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, și influențate din umbră de Joe Biden, președintele SUA, Recep Erdogan și-a schimbat votul.

Citiți articolul integral AICI