Putin 4.0: Ce aduce al patrulea mandat?

Ceremonia de pe 7 mai a fost cam aceeași ca toate cele trei din ultimele aproape două decenii: o sală de la Kremlin cu mult aur, o ușă care se deschide și Vladimir Putin mergând cu pași grăbiți pe covorul roșu. Din anul 2000, acesta este al patrulea mandat al președintelui Rusiei, în vârstă de 65 de ani. Pare a fi ajuns la apogeul puterii. La alegeri a obținut în jur de 77 procente din voturi, acesta fiind cel mai bun rezultat al său. ”Astfel, nu numai deținătorul funcției, Vladimir Putin, se va simți validat ca președinte, ci va crede că politica sa primește susținere”, a declarat Gernot Erler, fostul însărcinat al guvernului german pentru Rusia. De la actualul mandat al lui Putin, politicianul social-democrat așteaptă în primul rând un lucru: ”continuitate”.

În continuare autoritar în politica internă

S-a putut vedea în ultimii ani ce înseamnă stilul autoritar în politica internă: îngrădirea libertății de a protesta, intimidarea societății civile, mai mult control în domeniile internet și reţelele de socializare chiar și până la tentative de blocare a unor aplicații, cum ar fi ”Telegram”. ”Mă tem că îngrădirea libertăților democratice va crește în continuare”, spune Martin Schulze Wessel, profesor pentru Istorie Est-Europeană la Universitatea LMU din München. Nici lupta împotriva corupției nu va fi cu succes. ”Sistemul va deveni tot mai autoritar, foarte aproape de o dictatură”, crede Manfred Hildermeier, colegul său de la Universitatea din Göttingen. ”Putin nu are nevoie de așa ceva, trebuie să păstreze în fața lumii mantia democrației”.

Aproape niciun pericol din partea opoziției

Experții sunt unanim de acord că o rebeliune împotriva lui Putin, ca în fostele republici sovietice Georgia și Ucraina, sau ca în Armenia de curând, nu se așteaptă în Rusia. ”Opoziția a demonstrat, la alegeri, că îi este greu să se prezinte cu un singur candidat”, adaugă Gernot Erler. Au fost la alegerile prezidențiale doi candidați, Grigori Javlinski și Ksenia Sobceak, din partea opoziției liberale. Liderul opoziției, Alexei Navalnîi, căruia nu i-a fost permis să candideze la alegeri, a chemat la boicot. Dar orice prognoză e dificilă, pentru că prin internet oamenii se pot mobiliza rapid, spune Manfred Hildermeier. Dacă chiar se va ajunge la proteste, depinde de evoluțiile economice din Rusia.

Nicio realizare în economie

Până acum, Putin a reușit să stabilizeze economia rusă după căderea din 2004, cauzată mai ales de scăderea prețurilor la combustibil și a sancțiunilor venite din partea occidentului, în urma anexării Crimeei. Dar această stabilitate pare amenințată de noile sancțiuni din partea SUA, mult mai dure. În anii următori, situația economică a Rusiei va fi mai dificilă, crede Stefan Meister, expert în cadrul Societății Germane pentru Politică Externă (DGAP). ”Vor fi mai puțini bani pentru pensii, pentru ajutoare sociale, chiar și pentru armată”, crede Meister. De aceea, politica internă este mai importantă pentru Putin în cel de-al patrulea mandat.

În discursul său despre starea națiunii, de la 1 martie, Putin a promis o evoluție tehnologică spectaculoasă. Experții sunt sceptici: ”Putin nu va reuși”, spune Manfred Hildermeier. ”Călcâiul lui Ahile este pentru el competitivitatea economică internațională”. Dependența de exporturile de combustibil este în continuare mare. Distanţarea Rusiei de occident, cauzată de ”politica externă agresivă” a Rusiei, va continua, spune acesta.

La distanță de occident

”Rusia este foarte sigură pe sine și se consideră o putere decizională într-o viitoare ordine mondială multipolară”, declară Gernot Erler cu privire la politica externă a Rusiai. Încercarea de a ”merge în continuare în direcția unei mari puteri” va continua, spune Stefan Meister. Moscova profită de ”pasivitatea  SUA și UE” de pildă în Siria, devenind, și prin câteva mișcări tactice de șah, un actor important în Orientul Apropiat, apreciază Meister. Toți experții consideră că Rusia își va păstra cursul de îndepărtare de occident. Strategia pentru o apropiere ar fi soluționarea crizei din Ucraina, deși Moscova nu s-a arătat până acum pregătită să facă acest pas.

Dar o separare totală a Rusiei de occident nu va funcționa, crede Schulze Wesel: schimbul de informații este ”prea strâns” și există posibilitatea de a călători în vest. Alternativa, respectiv apropierea de China, ”nu este tocmai atrăgătoare”, pentru că atunci Moscova ar trebui să se mulțumească cu rolul de partener secund al Peking-ului.

Ultimul mandat?

Una dintre cele mai interesante întrebări, referitoare la cel de-al patrulea mandat, este dacă va fi și ultimul pentru Putin. Constituția Rusiei prevede numai două mandate pentru președinte. Putin a respectat această lege o dată. Între anii 2008 și 2012, a devenit premier, revenind la Kremlin după o rocadă cu fostul șef de stat, Dimitri Medvedev. Acum, Putin are de ales: ori se retragere, ori schimbă Constituția. Manfred Hildermeier crede în plecarea lui Putin: ”Merg pe ideea că va exista un schimb”. După mandatul lui Putin de șase ani, în 2024, ar putea deveni președinte ”un membru loial al elitei politice”.

Putin însuși a declarat, după victoria din martie, ca nu plănuiește ”încă” reformarea Constituției. A mai spus și că nu dorește să devină un ”președinte etern”. Dar presiunile ca el să rămână ar fi fost mari.

Autori: Roman Goncharenko, Vladimir Esipov / lp