Puterea oligarhică vrea să-i facă vinovați pe protestatari

Creditorii externi și UE au anunțat că vor debloca finanțarea proiectelor destinate Republicii Moldova numai după ce autoritățile vor face ordine în sistemul bancar, pentru ca banii oferiți să nu mai fie furați. Partenerii de dezvoltare ai Moldovei au cerut autorităților să facă tot posibilul ca să întoarcă poporului miliardul de dolari furat, la sfârșitul anului 2014, din sistemul bancar, iar vinovații să fie pedepsiți. Până în prezent, principalii suspecți în acest dosar nu au fost arestați, iar ancheta bate pasul pe loc. Datorită presiunilor exercitate de societatea civilă, a fost contractată o companie străină „Kroll”, pentru identificarea celor implicați în furtul banilor - în prima fază, iar în faza a doua, pentru recuperarea lor. Numai că a doua etapă a investigației internaționale ar putea să nu mai aibă loc, deoarece, spune premierul Valeriu Streleț, „suma solicitată de Kroll pentru recuperarea banilor este prea mare - 60% din suma ce urmează a fi recuperată”.

Decât numai 40%, mai bine lăsăm banii hoților?

În legătură cu reacția premierului, ex-ministrul moldovean al Finanțelor, Veaceslav Negruța, a menționat că aceasta înseamnă că liderii coaliției de guvernare i-au cerut prim-ministrului, pe care și l-au subordonat, să blocheze procedura de recuperare a banilor furați. Negruța susține că după ședința de luni a Comitetului pentru Stabilitate Financiară a văzut „un prim-ministru pierdut”: „I-a dispărut determinarea să se clarifice cu cei de la Banca Națională a Moldovei, cu ce s-a întamplat în bănci şi să recupereze ce se mai poate recupera din miliardele furate, prin contractarea unei/unor companii internaţionale specializate în investigaţii şi recuperare”, a spus Veaceslav Negruța.

Furtul miliardului de dolari și inacțiunile instituțiilor statului au determinat populația să iasă în stradă. Duminică, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău s-au adunat 100 000 de oameni, iar de atunci protestele au căpătat caracter permanent. Aproape 300 de corturi au fost montate deja în fața Guvernului. Oamenii protestează pașnic. Ei cer demisia șefului statului și a șefilor instituțiilor care au permis ca banii să fie furați (Banca Națională și Centrul Național Anticorupție). Autoritățile refuză deocamdată să se întâlnească cu reprezentanții protestatarilor, iar șeful statului a anunțat că înțelege nemulțumirea populației, dar nu va demisiona „pentru a nu crea instabilitate în țară”. Pe de altă parte, șeful statului a spus că tot nu înțelege de ce guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, nu a fost încă demis: „Din păcate, slăbiciunea constatată a unor instituții abilitate să intervină pentru a aplica legea, a determinat într-o anumită măsură un asemenea climat negativ în societate. Aici mă refer, în special, la ineficiența Băncii Naționale, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție, instanțelor de judecată”, a menționat președintele. „Am discutat personal în câteva rânduri cu guvernatorul Băncii Naționale, căruia i-am cerut explicații pentru acțiunile și inacțiunile instituției pe care o conduce. Ca o paranteză, sunt mirat că domnul guvernator mai este în funcție, ca și întreaga administrație a BNM, dar amintesc că demiterea sa nu este prerogativa președintelui”, a precizat Timofti.

El a menționat că va prezenta în viitorul apropiat în Parlament un mesaj în care va face referire la „principalele probleme ale națiunii”, urmând să formuleze obiectivele care, în opinia sa, trebuie stabilite pentru depășirea situației complicate în care se află Moldova.

Premierul răspândește panică: „1 USD ar putea ajunge să coste 40 de lei!”

Marți, președintele nu a venit la întâlnirea stabilită cu reprezentanții protestatarilor din Piața Marii Adunări Naționale. El și-a trimis la întâlnire consilierii, iar aceasta s-a încheiat fără niciun rezultat. Tot marți, s-a întrunit Consiliul Alianței pentru Integrare Europeană (AIE – coaliția de guvernare). S-a discutat despre situația tensionată care s-a creat în țară. Liderii coaliției au decis să nu discute cu organizatorii manifestațiilor de protest atâta timp cât aceștia înaintează „revendicări ultimative și irealizabile”. Totuși, președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, care a participat la ședinața Consiliului AIE, a recunoscut că „situația care s-a creat în Moldova este extraordinară, cu oameni în piață”, anunțând că detalii va oferi prim-ministrul, în cadrul unei emisiuni televizate.

Marți seară, premierul Valeriu Streleț a anunțat, în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, că în cazul în care Moldova nu va reuși încheierea unui nou memorandum de creditare cu FMI „se va prăbuși totul”. El a menționat că în acest caz leul moldovenesc s-ar putea devaloriza până la 40 de lei pentru 1 dolar (momentan cursul este de 18 lei pentru 1 USD). Premierul a sugerat că s-ar putea ca misiunea FMI în genere să nu vină în Moldova din cauza instabilității politice, adică din cauza protestatarilor din Piața Marii Adunări Naționale. Declarația lui a fost percepută ca formă de presiune, menită să-i determine pe protestatari să plece acasă.

Protestatarii s-au întâlnit cu ambasadorii UE și SUA

Liderii protestatarilor au fost primiți marți de șeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chișinău, de ambasadorul SUA şi de cel al Germaniei. „În lipsa unei comunicări cu reprezentanţii puterii de stat, ne-am propus să comunicăm cu partenerii de dezvoltare. Am fost primiți aproape imediat – la o oră după ce am trimis solicitarea. Am primit asigurări din partea celor trei diplomați străini că vor încerca să convingă autoritățile că un dialog cu propriul popor este un imperativ necesar”, a menționat, după întâlnire, reprezentantul protestatarilor Andrei Năstase.

A reacționat și fostul comisar european pentru extindere şi politica de vecinătate, Štefan Füle. El a menționat că autoritățile Republicii Moldova trebuie să examineze minuțios acuzațiile formulate de protestatari și să le ancheteze, juridic, foarte serios: „Este greşit din partea oricărui politician să creadă că nu va mai fi bănuit de corupţie numai pentru că se declară pro-european”, susține diplomatul european. Referindu-se la motivele care au scos lumea în stradă, el a reamintit că de mulţi ani Comisia Europeană a atenționat că problema „corupţiei este una din cele mai mari ameninţări la adresa democraţiei, indiferent dacă alegi să mergi spre Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală, iar lupta cu corupţia este „o luptă fără de sfârşit”, care nu se termină odată cu intrarea în Uniunea Europeană, cum o arată şi exemplul Cehiei. În acest context, Štefan Füle a ţinut să precizeze că nu „oligarhii”, care există în toate ţările Parteneriatului Estic, sunt problema, ci modul cum sunt sau nu sunt integraţi ei în sistemul democratic.

Mihail Saakașvili: „Moldovenii au obosit de corupție”

Iar ex-președintele georgian Mihail Saakașvili a menționat într-un interviu pentru gordonua.com că „în Moldova are loc o mișcare anti-oligarhică”: „Oamenii ies în stradă deoarece sunt obosiți de corupție și de clanurile oligarhice care conduc țara. (…) Oligarhii moldoveni controlează organele de aplicare a legii, cea mai mare parte a Parlamentului și aproape integral pe prim-ministru. (…) Când fostul prim-ministru a încercat să facă ceva împotriva oligarhilor, i s-a pus imediat pe masă un dosar cu materiale compromițătoare. Acesta este un stil tipic oligarhic”, a menționat Saakașvili. În opinia sa, în Moldova, deși există forțe pro-ruse care urmăresc destabilizarea țării, de data aceasta oamenii au ieșit la proteste „deoarece au obosit de corupție”.

Totuși, profitori politici de pe urma protestelor din Piața Marii Adunări Naționale nu au întârziat să apară, iar aceștia provin din rândul forțelor pro-ruse. Marți, liderul socialiștilor Igor Dodon a declarat în cadrul unei conferințe de presă că „în Moldova s-a creat o situație pre-revoluționară”. El a înaintat un ultimatum autorităților – convocarea unei ședințe extraordinare a Parlamentului pentru autodizolvarea Parlamentului şi anunţarea alegerilor parlamentare anticipate; modificarea Constituţiei pentru alegerea prin vot direct a preşedintelui Republicii Moldova; demisia guvernatorului BNM, a conducerii Procuraturii Generale, Comisiei Electorale Centrale, Centrului Național Anticorupție şi Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, iar deputații să renunțe la imunitate. Dodon a amenințat că în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla până pe 22 septembrie, Partidul Socialiștilor va anunța „mobilizare generală, proteste masive cu pichetarea instituţiilor statului şi blocarea instituţiilor guvernamentale, pentru declanșarea alegerilor anticipate”. După ce a făcut aceste declarații, liderul socialiștilor a zburat la Moscova.

Dmitri Peskov: „Kremlinul urmărește cu atenție”

Tot pentru alegeri anticipate și proteste zgomotoase pledează și liderul unui alt partid pro-rus „Partidul Nostru”, Renato Usatîi. Acesta a anunțat că în timpul apropiat, partidul său va organiza „proteste în masă” în fața principalelor instituții guvernamentale. Atât Dodon, cât și Usatîi au anunțat că salută acțiunile de protest din Piața Marii Adunări Naționale, iar Artur Reșetnikov, exponent al celui de-al treilea partid pro-rus – Partidul Comuniștilor, a spus că PCRM „susține protestele, dar nu vrea ca anumite partide sau forţe politice să se folosească de situaţia complicată din Moldova şi să fie înlocuiți unii oligarhi cu alții”.

Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui Vladimir Putin, a delarat la Moscova: „Kremlinul urmărește cu atenție evoluția situației din Republica Moldova, unde au loc acțiuni de protest”.