PSD şi reforma electorală

PSD a reuşit înainte de vacanţă să blocheze legea electorală propusă de PNL. Era vorba de un sistem complicat care amesteca votul în circumscripţiile uninominale cu votul în circumcripţiile judeţene. În mai multe apariţii televizate, deputatul PSD Eugen Nicolicea a pledat pentru un sistem mai simplu, identic de pildă cu modul de alegere al primarilor. Eugen Nicolicea a invocat şi Franţa, acolo unde alegerile se desfăşoară în circumscripţii uninominale cu două tururi de scrutin. Opţiunea aceasta era de altfel conformă cu proiectul de lege electorală depus de PSD în Parlament cu aproape 3 ani în urmă. Se pare că între timp PSD şi-a schimbat opţiunea. După reuniunea de la Bran, liderii social-democraţi au anunţat că vor susţine un sistem electoral similar cu cel care se aplică în Germania.

În ce constă el?

Dacă ne referim la Bundestag , jumătate dintre membrii săi sînt aleşi în circumscripţii uninominale, iar cealaltă jumătate pe listă de partid. În consecinţă, fiecare alegător primeşte două buletine de vot, unul pentru candidaţii individuali din circumscripţia uninominală şi celălalt pentru lista de partid.

Votul hotărîtor pentru configuraţia finală a Parlamentului este cel de-al doilea, adică votul dat listei de partid. Procentul de deputaţi obţinut de fiecare partid este de dat de procentul pe ţară la acest al doilea vot. Potrivit acestui sistem nu intră în Bundestag decît partidele care obţin peste 5% pe întreaga ţară sau cele care cîştigă cel puţin 3 circumscripţii individuale.

PSD ar dori aşadar adoptarea în România a acestui sistem electoral, care conservă distribuirea proporţională a mandatelor. Se pare că aceasta este străduinţa cea mai mare a partidelor: să admită, ca urmare a presiunilor publice, votul în circumscripţii individuale, dar să păstreze totuşi proporţionalitatea.

La acest capitol nu există diferenţe mari între partidele româneşti. PNL şi PD au căzut de acord asupra unui sistem de vot care, deşi organiza alegerile în colegii uninominale, sfîrşea prin a atribui mandatele după metoda proporţională la nivelul circumscripţiilor judeţene. PSD propunînd modelul german conservă chiar mai mult din sistemul actual care se raportează la întreaga ţară.

Ceea ce nu spune însă PSD este că Germania este o ţară federală, o ţară a landurilor cu o autonomie pronunţată. Sistemul electoral german caută în consecinţă ca la nivelul Bundestagului, să producă o reprezentare raportată uniform la întreaga ţară. Bundestagul este locul în care este reprezentată întreaga Germanie.

România este în schimb un stat cu o tradiţie centralistă puternică cu o constituţie centralistă şi o practică admnistrativă centralistă consolidată. În România problema ar fi, dimpotrivă, să se găsească o mai bună reprezentare a regiunilor. Aşadar tipul acesta de vot nu se justifică decît din perspectiva partidelor însele. Altfel spus numai interesul îngust de partid mai poate argumenta păstrarea unui sistem proporţional raportat la întreaga ţară.

Din alt punct de vedere se vede că PSD, ca toate partidele, încearcă de fapt să atenueze efectele unei reforme cerute insistent de opinia publică şi care are ca scop schimbarea clasei politice prin schimbarea regulilor de selecţie.Or, conservarea proporţionalităţii va trimite în Paralment aceeaşi oameni ca şi pînă acum.