1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Protestele din Iran: A ieşit spiritul din lampă?

1 ianuarie 2018

Demonstraţiile din mai multe oraşe iraniene au luat o turnură neaşteptată. Ele au fost aţâţate din cercuri ale clericilor, dar au fost confiscate de forţe seculare care se ridică în principal împotriva mulahilor.

https://p.dw.com/p/2qBOi
Proteste in Teheran
Imagine: Reuters

Vicepreşedintele iranian Ashagh Djahanghiri a îndemnat la prudenţă, subliniind: Cine aţâţă proteste politice riscă uşor să le scape de sub control. Este valabil şi pentru cei care se află în spatele demonstraţiilor izbucnite la finele săptămânii trecute, a adăugat înaltul responsabil. "Cei care se află în spatele incidentelor de acest fel îşi vor frige mâinile", a declarat Djahanghiri. "Ei cred că, prin acţiunile lor, vor lua în vizor guvernul." În realitate însă, aşa a dat el de înţeles, îşi vor face lor rău cu propriile mâini.

Evenimentele par să-i dea dreptate. Numeroşi observatori şi-au dat seama că protestele nu au izbucnit undeva în Iran, ci în oraşul Maşhad aflat în nord-estul ţării, în apropierea graniţei cu Turkmenistan. Metropola cu trei milioane de locuitori, unul din cele şapte locuri sfinte pentru musulmanii şiiţi, este locul de baştină al clericului conservator Ebrahim Raizi. La alegerile prezidenţiale din 2017 el a fost principalul contracandidat al lui Rohani dar a pierdut competiţia.

Şi socrul lui Raizi, clericul radical Ahmad Alamolhoda, locuieşte la Maşhad. El s-a declarat în ultima vreme nemulţumit că în Iran pot din nou avea loc concerte. Iar protestele din ultimele zile au debutat după ce şeful poliţiei din Teheran a comunicat că femeile care încalcă obligativitatea de a purta voalul islamic nu vor mai fi arestate ci obligate să ia parte la cursuri de bună purtare cetăţenească.

"Clericii se poartă de parcă ar fi zei"

Bănuiala că protestele au fost aţâţate de apropiaţii lui Raizi şi Alamolhoda răzbate din declaraţia vicepreşedintelui Djahanghiri. Şi, într-adevăr, cei doi par să le fi scăpat de sub control. Iniţial, demonstraţiile au avut un caracter conservator foarte pronunţat, cu câteva revendicări sociale cum ar fi ieftinirea traiului de zi cu zi. Apoi însă, caracterul mişcării de protest s-a schimbat cu totul.

Tot mai pronunţat, demonstraţiile s-au îndreptat împotriva conducerii religioase a ţării, împotriva privilegiilor materiale de care se bucură mulahii şi împotriva direcţiei politice şi economice pe care au dictat-o. Potrivit unei relatări a BBC, protestatarii au scandat, între altele: "Oamenii cerşesc iar clericii se poartă de parcă ar fi zei". Potrivit unor relatări apărute în presă, demonstranţi au incendiat, în oraşul Abhar, aflat în nord-vestul Iranului, portrete ale liderului revoluţiei islamice, ayatollahul Ali Khamenei.

Protestatarii au criticat şi politica externă a Iranului, cu precădere tendinţele hegemoniale manifestate de liderii revoluţiei islamice de la debutul războiului din Siria. Potrivit aceleiaşi relatări a BBC, demonstranţii ar fi scandat "Nu Gaza, nu Liban, viaţa mea pentru Iran". Cu alte cuvinte, ei recomandă clericilor să canalizeze energia pe care o pun în slujba politicii externe, în scopul înlăturării dificultăţilor interne cu care se confruntă populaţia iraniană.

Viaţa de zi cu zi este grea în Iran

Locuitorii se plâng cu precădere de scumpiri, un flagel cu care se confruntă deja de la debutul anilor 1970. Dar dacă în ultimii ani de domnie ai şahului Mohamed Reza Pahlavi rata scumpirilor a fost de peste 15 la sută şi dacă aceeaşi rată a crescut la 25 la sută în anii 1990, în timpul preşedintelui Akbar Haşemi Rafsanjani, aceasta a coborât în prezent la nouă la sută, cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimii mai bine de 40 de ani.

Cu toate acestea, numeroşi cetăţeni sunt nemulţumiţi fiindcă viitorul buget prevede diminuarea unor ajutoare sociale. Aceasta afectează mai ales populaţia săracă. În plus, Fondul Monetar Internaţional anticipează că şomajul se va ridica în următorii ani în jurul valorii de 12 procente.

"Moarte talibanilor"

Chiar dacă există speranţa că acordul atomic încheiat între Iran şi puterile cu drept de veto în Consiliul de Securitate ONU plus Germania va produce un avânt economic, înlăturarea sancţiunilor nu a produs încă această evoluţie atât de mult aşteptată. Şi, în opinia protestatarilor, vina pentru asta le aparţine tot clericilor. Ei ar fi scandat, potrivit aceloraşi relatări mass-media, "Moarte talibanilor!". Aparent, în ochii lor nu există o diferenţă prea mare între clericii şiiţi şi extremiştii suniţi din învecinatul Afganistan.

Dacă protestele au debutat la instigarea unor clerici conservatori, aşa cum a sugerat vicepreşedintele Djahanghiri, atunci calculul lor s-a dovedit profund greşit. Spiritul pe care ei l-au îndemnat să iasă din lampă s-a ridicat împotriva lor şi a orânduirii politice şi sociale pe care au impus-o în Iran. Un demonstrant a declarat pentru BBC că el nu protestează împotriva preşedintelui Rohani ci împotriva "sistemului putred".

"Pumnul de fier al naţiunii"

În răstimp, statul a luat măsuri de reprimare a protestelor. Un general de rang înalt i-a avertizat pe protestatari că vor face cunoştinţă cu "pumnul de fier al naţiunii". Până acum, şi-au pierdut viaţa 10 participanţi la proteste, potrivit unui bilanţ de ultimă oră. Până acum nu este clar cine este responsabil pentru moartea lor. Dar pare sigur că organele de ordine s-au decis pentru linia dură. În Arak, un oraş aflat la 300 de kilometri depărtare de Teheran, au fost arestaţi în timpul nopţii trecute 80 de demonstranţi care încercau să pătrundă într-o clădire guvernamentală. Ştirea a fost difuzată de agenţia de presă Ilna, citând surse oficiale, care au subliniat că situaţia se află din nou sub control.

Se pare însă că numeroşi iranieni nu se lasă impresionaţi de acţiunile în forţă ale regimului. Filmări postate pe reţelele de socializare înfăţişează mii de oameni ieşiţi în stradă în capitala Teheran dar şi în oraşe cum ar fi Isfahan sau Khorramabad. Majoritatea relatărilor nu pot fi însă verificate din surse independente. În plus, autorităţile au blocat parţial internetul, după cum au informat reporteri ai agenţiei AFP.

Este posibil ca protestele să ia amploare. Laureata Premiului Nobel pentru Pace, Shirin Ebadi, o iraniană care trăieşte în exil, estimează că este posibil ca acestea să devină mai ample decât cele înregistrate în 2009.

Kersten Knipp