1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Procurorul general lasă să se întrevadă câte ceva

Horațiu Pepine
9 martie 2018

Cum va fi soluționat cazul înregistrărilor lui Vlad Cosma? Se va vădi că sunt simple falsuri menite să decredibilizeze justiția sau ne vom găsi în fața unui adevăr mai complicat?

https://p.dw.com/p/2u3bS
Gerichtshammer
Imagine: picture-alliance/dpa/C. Klose

Adevărul pare să iasă la iveală în doze homeopatice. Procurorul Geneneral al României, Augustin Lazăr, a vorbit la bilanțul Inspecției Judiciare despre înregistrările pe care fostul deputat PSD Vlad Cosma, trimis în judecată de DNA, le-a făcut publice în ultima vreme. Difuzate de Antena 3, înregistrările lui Vlad Cosma fuseseră contestate de procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, într-o manieră categorică: ”De ce suntem atacaţi? Că ne-am făcut treaba. Justiţia este într-un asalt de peste un an de zile. Dacă ne uităm cine atacă, vedem inculpaţi condamnaţi, trimişi în judecată, oameni care au bani, resurse, posibilităţi şi doresc decredibilizarea actului de justiţie”.

Dar, după mai mult de o săptămână, procurorul Augustin Lazăr a evocat din nou subiectul în ședința de bilanț al Inspecției Judiciare. Potrivit Hotnews, Augustin Lazăr a făcut un comentariu destul de larg: ”Doresc să vă mai spun că un proiect foarte important al Ministerului Public este cel care privește respectarea drepturilor fundamentale. Suntem în Europa mileniului III. Dacă într-adevăr ar fi adevărat conținutul ideatic al înregistrării de la o anume unitate DNA - nu știm încă până nu vom vedea dacă este originală înregistrarea - dacă va fi adevărat pot să spun că asemenea manieră primitivă de audiere și de discuție cu justițiabilul nu mi-a fost dat să aud în cariera profesională. Dar nu știm și noi nu discutăm că sunt niște proceduri în curs și nu vrem să anticipăm nimic”.

Ce-i drept, procurorul general vorbește cu precauție ca despre o situație ipotetică, punând autenticitatea înregistrării la îndoială, dar dacă s-ar fi îndoit cu adevărat nu ar fi vorbit în acești termeni și mai ales la o ocazie atât de însemnată. Nu faci atâta teorie pe temeiul unei calomnii. Mai curând asistăm la o relaxare controlată a ”supapelor”, de natură să slăbească presiunea care s-a acumulat în cadrul parchetelor și în mediul politic general. Ascunzând adevărul cu totul, procurorii riscă mai mult decât dacă îl acceptă fie și parțial. Modul categoric și victorios în care Laura Codruța Kövesi negase autenticitatea înregistărilor nu-i convinsese decât pe cei convinși dinainte, nefăcând decât să radicalizeze taberele și să-i împingă pe cei ”nehotărâți” în rândurile circumspecților.

Ce-i drept, declarațiile Laurei Codruța Kövesi sunt perfect adevărate dacă le privim dintr-un singur unghi: într-adevăr, niște inculpați aveau tot interesul să decredibilizeze ancheta DNA și să-i expună pe procurori oprobriului. Vlad Cosma nu este un erou justițiar din niciun punct de vedere. Docilitatea lipsită de orice demnitate cu care intră în jocul procurorilor și familiaritatea lașă vorbesc de la sine în defavoarea lui. Dar dacă el a acceptat să facă declarații mincinoase, nu înseamnă că el nu poate spune adevărul. Aceasta este de altfel premisa falsă pe care s-a bazat întreaga demonstrație a șefei DNA - și anume că un inculpat minte de fiecare dată.

Și să mai observăm ceva: pe de o parte procurorul general pune autenticitatea denunțului la îndoială, dar pe de alta el admite că s-ar putea să fie adevărat. El se însărcinează astfel să modifice puțin discursul oficial, luând inevitabil distanță față de triumfalismul inflexibil al Laurei Codruța Kövesi. Întrebarea este cum va reacționa șefa DNA în cazul în care un comunicat oficial va adeveri autenticitatea înregistrărilor? Președintele Iohannis cel puțin s-a pregătit pentru această eventualitate, incluzând în discursul său de la bilanțul Parchetului General referiri consistente la erorile procurorilor.

Întrebarea este cu atât mai imperioasă cu cât comentariul procurorului general nu se referă la cazuri singulare, la accidente, la abateri care nu ”caracterizează activitatea instituției”, ci la ceva care nu poate fi trecut ușor cu vederea: ”dacă va fi adevărat pot să spun că asemenea manieră primitivă de audiere și de discuție cu justițiabilul nu mi-a fost dat să aud în cariera profesională”. Or, dacă nu e vorba de un simplu mod de a vorbi, adică de o formă oarecare de superlativ, înseamnă că procurorul general desemnează o decădere a practicilor judiciare, care ar pretinde o reformă de profunzime.