Procurorul-şef european Laura Codruţa Kövesi: EPPO înseamnă protejarea fondurilor europene | Europa | DW | 01.06.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Procurorul-şef european Laura Codruţa Kövesi: EPPO înseamnă protejarea fondurilor europene

Procurorul-şef european Laura Codruţa Kövesi a stat de vorbă în exclusivitate cu DW despre noul Parchet European (EPPO) care va investiga fraudele cu fonduri europene.

Laura Codruta Kövesi

Procurorul-şef european Laura Codruţa Kövesi

Laura Codruţa Kövesi a declarat că "este pentru prima dată că avem în Europa un birou al procurorului pentru a investiga criminalitatea financiară...este important pentru întreg sistemul judiciar european dar şi pentru cetăţenii europeni fiindcă existenţa sa înseamnă că vom putea proteja mai bine banii europeni."

Parchetul European"se va baza de asemenea pe autorităţile naţionale pentru a detecta acest tip de infracţiuni" din dorinţa de a reduce din cele 500 de milioane de euro care sunt fraudate din bugetul UE în fiecare an, potrivit estimărilor. Kövesi a precizat că oficiul va avea un sistem de management de caz, care "va avea acces la toate cazurile existente în cele 22 de state membre."

Kövesi se aşteaptă ca oficiul ei să fie ocupat cu cele 750 de miliarde ale pachetului de redresare iar echipa sa "va lucra de asemenea cu autorităţile naţionale dar şi cu alte agenţii din UE. Astfel cred că vom fi echipaţi corespunzător...pentru a investiga cazurile din 22 de state membre diferite."

DW: De ce este necesar acest oficiu sau de ce este necesară agenţia în acest moment?

Laura Codruţa Kövesi: Ca procuror pot să spun că acesta este un moment istoric pentru mine, fiindcă pentru prima dată avem în Europa un birou al acuzatorului public care să investigheze criminalitatea financiară. Este ceva foarte important nu doar pentru noi procurorii, este important pentru întreg sistemul judiciar european, dar şi pentru cetăţenii europeni, fiindcă prin existenţa sa putem mai bine proteja banii europeni.

Aproximativ 500 de milioane de euro sunt fraudaţi anual din bugetul UE, potrivit estimărilor. De ce fel de unelte dispuneţi acum pentru a combate acest gen de fraudă?

Ei bine, vom avea jurisdicţie în 22 de state membre. Desigur, este o provocare să încerci să ai o organizaţie cu 22 de coduri penale diferite şi 22 de coduri de procedură penală diferite. Dar e mai bine să vorbim astăzi despre avantajele oamenilor. Vom avea o abordare unitară în toate cele 22 de state membre. Aceasta înseamnă că toţi supervizorii europeni de protecţie a datelor vor fi focusaţi şi pentru ei investigarea fraudelor financiare va fi o prioritate. De asemenea, alt avantaj pentru oameni este faptul că suntem un birou de procurori specializaţi. Aceasta înseamnă că avem o uriaşă experienţă în investigarea delictelor de acest fel. Un alt avantaj este acela că putem folosi sistemul managementului de caz. Aceasta înseamnă că în fiecare moment vom avea acces la toate cazurile existente în cele 22 de state membre. Iar cu echipa noastră de aici din Luxemburg putem conecta ţintele. Putem identifica mai bine criminalitatea transfrontalieră şi putem de asemenea îmbunătăţi nivelul de recuperare a prejudiciului.

Una din sarcinile dumneavoastră de serviciu va fi în acest moment monitorizarea celor 750 de miliarde de euro din pachetul de redresare post-Covid. Ce fel de fraude aşteptaţi să fie comise în următoarele luni, în următorii ani?

Pot să spun că sistemul de îngrijiri medicale ar trebui să fie o prioritate pentru noi, investiţiile în agricultură, achiziţiile publice. Dar, desigur, ne vom baza de asemenea pe autorităţile naţionale pentru a detecta acest tip de delicte. Trebuie să luăm în considerare că la nivel european există unii care pot detecta mai bine decât noi unele delicte. De aceea vom lucra şi cu autorităţile naţionale, dar şi cu alte agenţii ale Uniunii Europene. Cred că astfel vom fi bine echipaţi pentru a investiga cazurile în 22 de state membre.

Tocmai aţi spus în timpul conferinţei de presă că primul caz provine din Germania. Ne puteţi spune mai multe despre acest caz?

Nu pot oferi mai multe informaţii. Pot doar să spun că este cazul numărul unu, că vine din Germania, de la procurorii noştri europeni delegaţi, care au înregistrat cazul şi care se şi ocupă de el. După aceea am înţeles că am mai primit unele cazuri suplimentare, tot din Germania, dar şi din Italia, şi suntem doar la orele prânzului. Deci mai avem timp pentru a studia statisticile până la finalul zilei.

Mai aveţi multă muncă în faţa dumneavoastră. Aţi spus deja că sunt state membre doar 22 din cele 27 state ale UE. Unele state membre blochează numirea procurorilor lor. Nu vă subminează aceasta biroul chiar de la început?

Nu pot comenta asta fiindcă este o decizie politică. Dar în calitate de procuror pot să spun că ne-am dori să avem colegi în biroul nostru şi din ţările care nu participă, cu care să lucrăm împreună. Sper că munca noastră îi va convinge.