Procese cu final anunțat | România | DW | 12.02.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

CEREMONIILE REALITĂȚII

Procese cu final anunțat

Zeci și zeci de miliarde de euro furate au fost salvate de cei care fac legea în România. Imunitatea parlamentară a fost scutul în spatele căruia aleșii corupți au fost ocrotiți de colegii lor.

În ultimii ani, zeci de dosare de mare corupție aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care au fost pronunțate sentințe în prima instanță, au fost retrimise la instanțele de fond. În urma unei sesizări la CCR privind conflictul dintre Parlament și Înalta Curte pe tema constituirii completurilor specializate în cazuri de corupție, sesizare formulată de Florin Iordache în calitate de locțiitor al lui Dragnea în fruntea Camerei Deputaților, Curtea Constituțională s-a pronunțat în favoarea petentului. Artizanul Ordonanței 13, beneficiar a cinci mandate de deputat și fost ministru al Justiției, a fost ales anul trecut președinte al Consiliului Legislativ. Potrivit legii de organizare, mandatul lui este pe viață, nu poate fi nici înlocuit, nici destituit. Este un exemplu, din atîtea altele, în care oligarhii își împart între ei puterea, răsplătindu-și unii altora serviciile.

Curtea Constituțională a fost criticată și răscriticată de-a lungul anilor ca fiind politizată pînă-n măduva oaselor. Cei mai mulți dintre membrii și președinții acestui organism de jurisprudență menit să apere Constituția, anume să se pronunțe asupra conflictelor dintre puterile statului, au fost promovați după ce serviseră partidele din care făceau parte de pe băncile Parlamentului. Actualul PSD și președintele Iliescu au împărțit cele mai multe mandate de judecători ai Curții, de la Antonie Iorgovan la Marian Enache și în prezent la președintele Valer Dorneanu. Rețeta a fost aplicată și de celelalte partide, dar, deținînd puterea politică pentru mai scurtă vreme decît vajnicul PSD, și trimișii la CCR au fost mai puțini și, analizînd pregătirea acestora, mai potriviți pentru fișa postului.

Aproape că nu există lege care să nu fi fost contestată la Curte, de la parlamentari la președintele țării. Și, aproape invariabil, contestațiile nu au fost admise – un joc politic cu final anunțat. În litigiile mai „delicate“, Curtea amînă un verdict pînă la calendele grecești, reprogramînd ședință după ședință printr-un truc la mintea copiilor, și anume invocarea lipsei de cvorum. Judecătorii constituționali se înțeleg adică între ei cine lipsește azi, cine mîine și cine poimîine de la serviciu. Pe de altă parte, sînt sesizări la care Curtea se pronunță după un an sau chiar mai mult timp. Politizarea Curții Constituționale nu ar putea fi eliminată decît prin modificarea Constituției, demers care trebuie să aibă la bază o lege organică. Alianța de tristă amintire PSD-PNL a avut toate pîrghiile la dispoziție în acest scop, deținînd aproape două treimi din totalul deputaților și senatorilor. De ce nu a vrut să miște un deget? Pentru că specialiștii în jurisprudență din societatea civilă mă tem că ar fi refuzat carnetul de partid. Politizarea CCR este una din cauzele care au condus la haiducia politicienilor pe tărîmul corupției.

Prescrierea faptelor de corupție și virusul imunității parlamentare

După 31 de ani de amînări, tergiversări, de schimbare a anchetatorilor, la începutul anului 2019 procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie ’89, în care Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost vice prim-ministru al Guvernului României și Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. În octombrie anul trecut, Curtea Supremă a exclus mai multe probe din rechizitoriul Parchetului Militar, dispunînd ca procurorii să refacă dosarul. De atunci, termenele de judecată se tot amînă, iar vinovații pentru morții din decembrie însîngerat se bucură și acum de libertate. Iliescu ține cu dinții să nu plece pe lumea cealaltă condamnat la închisoare.

Un alt dosar de răsunet este cel al fostului director general al CFR, Mihai Necolaiciuc, cel care a adus în pragul falimentului compania de stat prin achiziții fictive sau ale căror prețuri erau de zeci de ori mai mari decît cele reale. Frauda de zeci de milioane de euro a fost constatată în 2001 de procurori. În 2005 Necolaiciuc fuge din țară, iar șase ani mai tîrziu este prins și adus la locul faptei. Dintre cele patru dosare aflate în instanță, a căror judecare a fost tergiversată prin tot felul de chichițe avocățești, unul, în care procurorii au constatat o fraudă de 18 milioane de euro, s-a prescris.

Prescrierea faptelor de corupție ale infractorilor costă mulți bani, de care nu beneficiază doar avocații, ci, din păcate, și unii magistrați. Codul penal este și el în folosul infractorilor, în sensul că pedepsele, cu cît sînt mai mici, și termenele de prescriere a faptei sunt mai scurte.

Un alt caz de răsunet este dosarul Microsoft, în care s-a constatat o fraudă de sute de milioane de euro. În urmă cu trei ani, DNA a anunțat că dosarul în care erau implicați mai mulți miniștri din guvernul condus de Adrian Năstase, în frunte cu fosta de mai multe ori ministru al Educației Ecaterina Andronescu, a fost clasat, pentru că a intervenit prescripția.

Zeci și zeci, poate sute de anchete pentru fapte de corupție au fost blocate de parlamentari, care au refuzat să dea curs cererii DNA de încuviințare a urmăririi penale a colegilor lor infractori. La un moment dat, parlamentarii cereau nici mai mult nici mai puțin decît să judece mai întîi ei dosarul de începere a urmăririi penale a unui coleg infractor pentru a decide dacă îl dau sau nu pe mîna anchetatorilor.

Imunitatea parlamentară a fost scutul în spatele căruia aleșii corupți au fost ocrotiți de colegii lor, de multe ori fără a conta din ce partid făceau parte. Zeci și zeci de miliarde de euro furate au fost salvate de cei care fac legea în România.

Îmi amintesc cum, în urmă cu mai mulți ani, senatorul pe atunci Varujan Vosganian a plîns în fața tovarășilor săi, implorîndu-i să nu dea curs cererii DIICOT de ridicare a imunității parlamentare pentru a fi anchetat într-o cauză în care, cînd a fost ministrul Economiei, ar fi delapidat, împreună cu miliardarul Ioan Nicolae, 100 de milioane de dolari.

O enciclopedie a corupției în lumea politicienilor este așteptată.

Vă mai recomandăm