Problema armeană periclitează poziţia S.U.A. în Orientul Mijlociu

Rezoluţia 106 foloseşte termenul dur de genocid, referitor la masacrarea populaţiei armene din Anatolia de Est de către armata turcă în anii de început ai primului război mondial. Turcia refuză de altfel să stabilească relaţii diplomatice cu statul armean, deoarece Yerevanul face eforturi importante în direcţia recunoaşterii de către comunitatea internaţională a exterminării unui milion şi jumătate de armeni ucişi de către armata otomană.

Rezoluţia privitoare la genocidul armean va fi supusă votului Congresului american, eventualitatea adoptării ei urmând să pericleteze grav relaţiile dintre Washington si Ankara. De altfel preşedintele turc Abdullah Gul a fost prompt în a critica sever rezoluţia americană, declarând agenţiei de presă Anadolu că „această decizie inacceptabilă a comisiei, nu are nici o validitate sau respectabilitate în ochii poporului turc“. De altfel preşedintele turc îl avertizează într-o scrisoare oficială pe omologul său american că, eventualitatea adoptării rezoluţiei de către congresul american va pune serios în pericol colaborarea dintre cele două ţări.

Turcia este pentru SUA un aliat strategic extrem de important pentru că o mare parte din proviziile furnizate armatei americane din Irak şi Afganistan trece prin bazele militare de pe teritoriul turc. O atare răcire a relaţiilor bilaterale dintre cele două state ar putea compromite prezenţa militară americană în zonă, Turcia fiind cel mai important cap de pod al Statelor Unite în regiune.

În rezonanţă cu miza mare aflată în joc, preşedintele american George W. Bush a fost neobişnuit de tranşant în reacţia sa la votul comisiei, declarând că: „ Regretăm cu toţii suferinţele tragice ale poporului armean, dar această rezoluţie nu este răspunsul corect la probleme acestor istorice ucideri în masă. Adoptarea acestei rezoluţii ar dăuna foarte mult relaţiilor noastre cu un aliat cheie din NATO şi din războiul global contra terorii “. Administraţia americană încearcă să calmeze iritarea Ankarei, mai mulţi reprezentanţi ai corpului diplomatic de la Washington ieşind cu declaraţii prin care asigură Turcia de bunele intenţii ale Statelor Unite.

Congresul este însă dominat de democraţi, al căror vot a permis şi adoptarea rezoluţiei de ieri. Congressmenul democrat Brad Sherman, membru al Comitetului pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanţilor, a încercat să motiveze adoptarea rezoluţiei, declarând: “ Să presupunem că un nou regim vine la putere în Germania, cu o viziune diferită asupra istoriei, şi ne cere să demolăm Muzeul Holocaustului. Îl vom demola ca să ne păstrăm bazele militare din Germania? Negarea unui genocid nu poate fi un bonus al prieteniei americane“.

Rămâne de văzut dacă tensiunile turco-americane pe tema problemei armene sunt doar rezultatul jocului politicii interne americane sau urmăresc dezideratul etic al recunoaşterii tragediei armene de la începutul secolului 20. Pentru cei mai mulţi însă, o astfel de întrebare este retorică.