Probe de foc pentru coaliţia Jamaica

Negocierile de astăzi privind formarea guvernului oferă o bună imagine de ansamblu asupra compatibilităţii între Uniunea CDU/CSU, Partidul Liber Democrat şi Partidul Verzilor, cele patru formaţiuni care ar putea forma aşa-numita coaliţie Jamaica. Alexander Dobrindt, şeful grupului de land al CSU (filială bavareză a CDU), a avertizat pe marginea negocierilor de joi că "Jamaica ar putea rămâne doar o insulă în Caraibe", pe fondul intransigenţei manifestate la unele capitole de partidele implicate în consultări. Dobrindt s-a referit în special la subiectul migraţiei, care face obiectul unor negocieri extrem de dure, cu final incert. Creştin-socialii bavarezi nu concep să renunţe la plafonul anual de 200.000 de refugiaţi care au voie să intre în Germania, în vreme ce ecologiştii sunt cei mai vehemenţi contestatari ai reglementării.

Reîntregirea familiilor

Deloc impresionat de încăpăţânarea CSU, şeful Partidului Liber Democrat, Christian Lindner, a declarat pentru publicaţia Spiegel că dorinţa CSU de "ordine şi control" în politica privind migraţia trebuie înţeleasă. Bavarezii vor de asemenea restricţionarea întregirii familiei pentru imigranţii care nu au decât protecţie subsidiară în Germania. Protecția subsidiară se acordă celor care nu îndeplinesc întocmai condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat, dacă există totuși motive temeinice să se creadă că vor fi expuși unui risc serios în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi aveau reşedinţa obişnuită. Persoanele care au primit protecție subsidiară se bucură, în fapt, de aceleași drepturi cu refugiații.

Fosta coaliţie de guvernare formată din conservatori şi social-democrați a decis suspendarea reîntregirii familiei până în martie 2018 pentru persoanele cu protecţie subsidiară. Acum, Uniunea CDU/CSU doreşte prelungirea măsurii, invocând epuizarea capacităţilor de cazare a imigranţilor de care dispun oraşele germane. În plus, şcolile, grădiniţele şi locuinţele sunt de asemenea pline. Ecologiştii au reacţionat vehement. Ei cer reluarea reîntregirii familiilor inclusiv pentru migranţii cu protecţie subsidiară şi spun că numai aşa poate fi posibilă integrarea acestora în societatea germană.

Pe ordinea de zi a negocierilor se mai află un subiect dificil: politica de mediu. La acest capitol, poziţia ecologiştilor este complet diferită de cea a liberalilor şi conservatorilor. Verzii cer debranşarea celor mai poluante 20 de centrale termice pe bază de cărbune şi dispariţia în totalitate a acestora până în 2030.

Negociatorul CDU Armin Laschet consideră nerealistă abordarea ecologiştilor. "Dacă punem în pericol industria germană, nu putem face coaliţie", a spus premierul landului Renania de Nord-Vestfalia pentru cotidianul Rheinische Post. "Trebuie să ne gândim la locurile de muncă, la asigurarea alimentării cu energie electrică a ţării noastre", a completat ministrul bavarez de Interne, Joachim Herrmann, implicat la rândul său în negocierile de la Berlin.

Consens sau nu?

Atmosfera pozitivă în care au debutat consultările de formare a guvernului s-a deteriorat simţitor după negocierile bugetare. Într-un document întocmit după negocieri s-au stabilit următoarele: datoria publică nu va fi majorată, păstrarea echilibrului bugetar şi eliminarea taxei de solidaritate, destinată combaterii decalajului de dezvoltare între fosta RGD şi Republica Federală Germania. Aşa-numitul Soli (Solidaritätszuschlag) este poprit automat din salariu.

Verzii consideră că documentul reprezintă doar înţelegeri preliminarii, nu angajamente finale. În replică, liderul liberal Christian Lindner s-a arătat "surprins de strategia de comunicare a formaţiunii ecologiste", care, spune el, este mult mai maleabilă în spatele uşilor închise decât în spaţiul public. "Lipseşte încrederea de bază între negociatori", a declarat joi reprezentantul FDP la consultări, Wolfgang Kubicki.

Autor: Nina Werkhäuser / vd