Privirile se încrucişează

Că evenimentul va avea loc la termenul dinainte stabilit, pare a nu sta sub semnul îndoielii. Premierul Călin Popescu- Tăriceanu, în interviul acordat cotidianului german FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG , afirmă (enunţ reluat în titlu ) că „Nu avem un plan B”. Şeful guvernului de la Bucureşti, răspunzînd întrebării dacă România este sau nu pregătită realmente de a adera la Uniunea Europeană, mărturiseşte că de cînd şi-a luat funcţia în primire a nutrit ambiţia ca ţara să intre în familia comunitară datorită propriilor ei forţe şi merite şi nu în baza sprijinului politic acordat de prieteni. Tăriceanu evocă şi etapele campaniei anticorupţie asupra cărora realizatorul interviului insistă formulînd şi întrebarea dacă nu cumva se fac unele compromisuri politice în stîrpirea acestui flagel.Premierul român subliniază rolul ce-i revine justiţiei în elucidarea acestor cazuri. Ultima întrebare vizează , pornind de la presupusele închisori secrete CIA , conflictul de loialitate în care s-ar afla România între Statele Unite şi Uniunea Europeană . Călin Popescu -Tăriceanu declară că guvernul său a demonstrat cu claritate că România vrea să fie o adevărată ţară europeană, că sprijină principiile şi idealurile din care s-a născut Uniunea Europeană, că nu există în această privinţă nici o ezitare. Pe de altă parte însă, relevă premierul român, guvernului îi incumbă datoria de a reacţiona la diversele pericole ivite în ultima vreme, între care terorismul. Trebuie să demonstrăm , a afirmat Călin Popescu - Tăriceanu, că în calitatea de ţară europeană " putem sprijini răspîndirea democraţiei în diversele părţi ale lumii."

DIE PRESSE publică azi un articol semnat de Irene Zöch. Ziarista austriacă înregistrează „ultimii paşi” pe care România îi face în direcţia democraţiei cum se şi intitulează articolul, pornind de la enunţul similar făcut de Anca Boagiu ministrul integrării europene. Nu scapă observatorului occidental nici „euforia” cu care elitele româneşti întîmpină aderarea , neexistînd în optica demnitarei române nici un motiv pentru care primirea ţării în Uniunea Europeană să fie amînată. Si poate şi din acest motiv, nu există un „plan B”.Articolul apărut în DIE PRESSE nu scapă din vedere fenomenul corupţiei relevînd cu cifre, nume şi cazuri, citaţi fiind atît Adrian Năstase cît şi George Copos, implicaţi în scandaluri de corupţie, modul energic în care actualul guvern o combate.Dacă viziunea liderilor politici de la Bucureşti asupra integrării este clară şi optimistă cetăţeanul de rînd are o imagine mai difuză , aşteptîndu-se totuşi la o sporire a veniturilor salariale şi o ameliorare a infrastructurii.

Tot azi , DER STANDARD consacră aceleiaşi teme o corespondenţă expediată de la Sibiu de Adelheid Wölfl. Dincolo de coloritul local al oraşului care în 2007 va fi alături de Luxemburg capitala culturală europeană, ziarista înregistrează şi opiniile unor lideri: primarul Klaus Johannis, preşedintele consiliului judeţean Sibiu , Martin Bottesch sau primarul oraşului Mediaş.

Renovarea faţadelor unor edificii istorice şi ameliorarea imaginii ţării fac şi ele parte din procesul integrării. In Austria şi Germania se manifestă cele mai mari reticenţe faţă de aderarea României la Uniunea Europeană, pe care ministrul român de interne Vasile Blaga este dispus să le înţeleagă, date fiind clişeele care circulă în mass media occidentală.Temerile sunt însă nejustificate.

Aserţiune confirmată de Walter Friedl, ataşatul comercial al Austriei la Bucureşti, care atribuie conaţionalilor săi , întreprinzători angajaţi în România, un rol de pionierat iar pieţii din ţara care se pregăteşte să adere în 2007 la Uniunea Europeană, următoarele epitete „ înfloritoare, fascinantă, veselă”.

HANDELSBLATT se opreşte tocmai asupra acestui angajament economic şi financiar al Austriei în România, exemplificat de Erste Bank care mizează puternic pe piaţa din răsărit. Succesul austriecilor în această zonă a Europei este atribuit în cuprinsul amplului articol de Andreas Treichl, şeful grupului ERSTE BANK, şi unei „ mentalităţi apropiate”.

Mentalitatea joacă un rol major şi în încetăţenirea imigranţilor, în noua lor patrie – temă dezbătută intens în Germania. Şi azi, ziarele comentează relaţia Germaniei cu străinii care trăiesc şi lucrează de mai mulţi ani aici.TAGESSPIEGEL din Berlin analizează tratamentul diferenţiat aplicat străinilor: dacă ei sunt sportivi de prim rang, încetăţenirea se produce de azi pe mîine.In branşa computerelor sunt curtaţi indienii.Cine are ceva de oferit, este acceptat pe loc.Pragmatism de care procedurile de acordare a dreptului la azil duc lipsă.Spre deosebire de ziarul belinez citat, SÜDDEUTSCHE ZEITUNG analizează procedurile de încetăţenire: dacă jurămîntul pe constituţia Germaniei iese de sub incidenţa oricărei obiecţii, ştacheta foarte ridicată la restul probelor obligatorii pare a face aproape imposibilă performanţa încetăţenirii.Or, cine de mai mulţi ani lucrează, trăieşte şi achită impozite în Germania, trebuie să devină cetăţean al acestei ţări tocmai în baza principiilor fundamentale ale democraţiei .Intre timp, dezbaterile în jurul procedurilor de încetăţenire au creat divergenţe în sînul marii coaliţii de la Berlin constată FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG şi au depăşit graniţele Germaniei ajungînd pînă la Bruxelles ceea ce împinge într-un viitor foarte îndepărtat legiferarea lor , conchide ALLGEMEINE ZEITUNG din Mainz.

Summitul Uniunii Europene a oferit din nou prilejul unor coliziuni între interesele comunitare şi cele ale statelor naţionale . REUTLINGER GENERAL ANZEIGER consideră că protecţionismul se bucură de popularitate fiind însă contraproductiv din perspectiva politicii economice.Tot azi ziarele germane şi străine se mai opresc asupra protestelor din Franţa, a războiului din Irak, a angajamentului soldaţilor Bundeswehrului în misiunea de pace din Congo dar şi a modului în care Lukaschenko, preşdintele Belarus, a sugrumat în faşă revoluţia portocalie de la Minsk cum constată cotidianul bulgar SEGA.