Prima vizită a Papei Benedict al XVI-lea într-o ţară arabă

Pentru Suveranul Pontif este prima vizită într-o ţară arabă. Pe lângă vizitarea locurilor biblice şi a obiectivelor creştine, programul Papei mai cuprinde şi discuţii cu reprezentanţi ai religiei islamice şi o vizită la moscheea Al Hussein de la Amman.

Regatul Iordaniei promovează o aplicare moderată a legilor islamice şi o politică a păcii. În 2004, Institutul Regal Aal Al-Bayt pentru Cercetare Islamică din capitala iordaniană a devenit cunoscut la nivel internaţional odată cu lansarea aşa-numitului "Mesaj din Amman".

În acesta, institutul punea bazele unei abordări tolerante a religiei islamice şi se distanţa de extremism. Directorul institutului, Farouk Jarrar:

"Institutul Aal Al Bayt este unul musulman internaţional. Are 128 de membri în întreaga lume, inclusiv în Germania sau America. Institutul se ocupă în special cu cercetarea şi învăţarea. Vrem să răspândim imaginea adevărată a islamului. Există un singur islam, dar numeroşi oameni îl folosesc greşit în slujba unor interese politice."

În 2006, Papa Benedikt al XVI-lea a reproşat, într-un discurs la Universitatea din Regensburg, că islamul este o religie iraţională şi violentă. Extremiştii islamişti au folosit aceste cuvinte ale Papei pentru a incita la ură împotriva creştinilor.

Totuşi, Sfântul Părinte a precizat că mesajul său a fost de fapt o invitaţie la dialog. Un an mai târziu, înalţi clerici musulmani şi conducerea institutului Aal Al-Bayt au adresat liderilor Bisericii Catolice o scrisoare deschisă. Din nou, Farouk Jarrar:

"Scrisoarea deschisă a fost o iniţiativă foarte importantă, demarată de Iordania şi de institutul nostru. Prinţul Ghazi bin Muhammad bin Talal a redactat documentul la cererea regelui Abdullah. Acesta a fost semnat ulterior de peste 500 de clerici musulmani influenţi. Scrisoarea spune că, împreună, creştini şi musulmani, putem să facem eforturi pentru o lume mai bună, o lume a păcii."

În scrisoare se mai spune că musulmanii şi creştinii reprezintă jumătate din populaţia globului şi că fără înţelegere între aceste două religii nu se poate realiza o pace adevărată în lume. În text se mai afirmă că un element comun al celor două religii - dragostea faţă de Dumnezeu şi pentru aproapele nostru - este principiul pe baza căruia se poate realiza apropierea bilaterală.

Pentru Institutul Aal Al-Bayt scrisoarea deschisă a fost doar un pas din seria de iniţiative de dialog. Farouk Jarrar:

"În 1984 am început dialogul cu Biserica Anglicană, în 1986 cu Centrul Bisericii Ortodoxe din Elveţia, în 1989 cu Vaticanul şi în 1995 cu Biserica Evanghelică din Germania. Am organizat până acum peste 25 de conferinţe internaţionale şi cred că am făcut-o cu succes, am reuşit să apropiem mulţi oameni din cele două tabere. Eu cred că principala problemă dintre creştini şi musulmani o reprezintă, în întreaga lume, neînţelegerile şi prejudecăţile."

Scrisoarea deschisă a repus în mişcare dialogul între catolici şi musulmani. În 2008, reprezentanţi de rang înalt ai ambelor religii au înfiinţat la Roma un forum şi au redactat o lucrare comună. De la această vizită a Papei Benedict al XVI-lea se aşteaptă acum noi impulsuri pentru dialog şi, de ce nu, pentru eforturile de pace.

Autori: Corinna Mühlstedt / Ovidiu Suciu
Redactor: Alina Kühnel