Presshub.ro: Sclavia modernă există, profiturile sunt uriașe iar traficanții ne râd în nas | Vocile celorlalţi | DW | 07.10.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalţi

Presshub.ro: Sclavia modernă există, profiturile sunt uriașe iar traficanții ne râd în nas

România este în topurile internaționale. La trafic de femei și de copii. Traficanții fac averi uriașe pe seama sclavilor lor și știu că românilor nu le pasă, deși toată lumea înțelege ce se petrece.

Cum ne protejăm?

Vă mai amintiți cazul Caracal? Sigur că vă amintiți. Săptămâni la rând numai despre acesta s-a vorbit, a fost întors pe toate fețele la televizor, de dimineața până seara. Oamenii aflau cu gura căscată despre ferocitatea traficanților de „carne vie”, începuseră să vorbească pe rețelele sociale, să spună ce au pățit unii sau alții, uneori chiar copiii lor sau copiii vecinilor, să schimbe sfaturi între ei.

Au trecut trei ani de atunci, iar în România traficul de persoane continuă să facă multe victime și foarte mulți bani, în schimb nu mai este un subiect de interes public. Din când în când, mai aflăm despre femei torturate ca să nu se elibereze, despre copii violați la vârsta de 5 ani sau abuzați de propriile mame pentru plăcerea unor privitori pofticioși.

Dar uităm repede asemenea atrocități și alegem să întoarcem privirea către o bătaie conjugală intens mediatizată sau către un scandal politic savuros.

Traficul de persoane este atroce, este o formă de sclavie care aduce miliarde în buzunarele traficanților și doar colaborarea între oameni și autorități va putea reduce acest flagel, explica procurorul Dan Alexandru Popa (EUROJUST).

Pentru că aproape jumătate (47%) dintre victimele traficului de persoane înregistrate oficial anul acesta în România au fost minori, conform ultimului raport al ANITP, l-am invitat pe judecătorul Cristi Danileț, un cunoscător al fenomenului și un bun prieten al copiilor, cărora le predă Educația Juridică la școală, să ne vorbească deschis despre acest subiect cvasi-necunoscut publicului larg și să îi sfătuiască pe copii, părinți și profesori deopotrivă cu privire la drepturile și responsabilitățile lor legale.

PRESSHub: Domnule judecător, ajutați-ne mai întâi să aflăm și să înțelegem cum acționează traficanții de oameni.

Cristi Dănileț: Pentru a acționa, traficanții se organizează în adevărate rețele. Sunt niște grupări criminale (să nu ne ferim să le spunem așa), cu roluri foarte bine definite – unul recrutează, altul adăpostește, altul transportă, altul vinde, altul exploatează … Oamenii ăștia câștigă extraordinar de mulți bani!

Am avut dosare pe care le-am instrumentat la Tribunalul Cluj, cunosc cazuri soluționate de colegi din alte dosare și peste tot e aceeași rețetă: traficanții se lăfăie în mașini de lux prin localitate, toți știu cu ce se ocupă – au ”fete la produs” (sintagmă folosită de ei) – dar nimeni nu vorbește. Mai nou, traficanții se căsătoresc cu unele dintre fetele exploatate pentru a invoca, chipurile, în fața organelor judiciare că ”Noi nu ne-am exploatat soțiile, noi ne iubim soțiile, iar ceea ce au câștigat ele am împărțit, că doar sunt bunuri comune”.

De asemenea, unii exploatatori, bărbați, le iau copiii pe care i-au făcut cu ele și apoi le șantajează: nu-și mai văd copiii dacă nu se lasă folosite în continuare, dacă nu produc bani prin sex sau video-chat.

Cunosc un caz din sudul țării în care un astfel de individ a „picat” pe interceptări și în care el îi reproșează ei: „Hai, dragă, dar luna asta numai 20.000 de EURO ai făcut? Vrei să dăm faliment?!”

Vă spun că astfel de rețele sunt cunoscute în acele localități. Dar uneori organele judiciare nu au cum să strângă probe cu privire la ele sau, în puține cazuri, oamenii legii fac parte din ele sau le protejează. Din păcate au fost dovedite și asemenea situații.

Unii exploatatori duc fetele și copiii în străinătate pentru a-i exploata prin cerșetorie, prostituție sau, mai rar, pentru trafic de organe. Alți exploatatori folosesc victimele în țară, schimbând în permanent locația. De aceea, cei care închiriază locuințe cu ziua trebuie să verifice ca persoana care apare în buletinul folosit să fie chiar cea ce se stabilește în locuință.

Mai mult, dacă văd că acolo vin și pleacă persoane, mai ales bărbați, trebuie să fie foarte atenți, s-ar putea să fie vorba de activitate sexuală ilicită. Iar dacă este implicat un minor, legea ne obligă să anunțăm de îndată Parchetul, altfel noi înșine comitem o infracțiune, de nedenunțare.

Citește și: Reduse la tăcere. Tacticile prin care victimele sunt intimidate să nu-și reclame agresorii

Cum se conectează între ele aceste rețele, care e mecanismul? Se racolează unii pe alții? Unde se întâlnesc?

Sunt „prietenași”, ca să le zic așa. Sunt băieți de cartier care au crescut împreună. Unii au fost în străinătate și au văzut cum se face acolo. Au început cu una-două fete, iar acum sunt stăpâni pe zeci de fete. Traficanții sunt mai mult bărbați, dar am întâlnit cazuri în care capii unor rețele erau femei. Și sunt la fel de crude și de rele ca bărbații.

Rețelele înseamnă ”încredere”. Unii dintre aceștia administrează în comun imobile, fac vacanțe împreună, angajează aceiași avocați, împart profiturile de pe urma fetelor. De exemplu, există o ”trupă” în județul Cluj ai cărei membri se duc vara, săptămânal, la Mamaia și sparg șampanii de 15-20.000 de euro pe noapte. Toată lumea din localitate știe că din asta trăiesc, cu asta se ocupă.

Vă dau un alt exemplu: Am fost la o oră de Educație Juridică undeva în nordul țării, iar una dintre profesoare mi-a spus așa: „Avem o fată aici care zilnic este așteptată de un individ cu mașina în fața liceului. Provine dintr-o familie extrem de săracă, dar când te uiți la ea e îmbrăcată luxos, are telefon foarte scump…Toți copiii spun că e deja «damă de companie», deși încă e elevă”.

În alt județ din nordul țării, profesoarele mi-au spus că există un site care oferă bani fetelor noastre unde să pună poze, primele mai decente, dar dacă atrag vizualizări atunci clienții plătesc mai mult ca să descopere și celelalte poze, indecente.

Acum un an când am fost acolo, era pentru prima dată când eu auzeam despre așa ceva. Dar absolut toți în jurul meu știau despre asta: într-o localitate în care aproape nimeni nu lucrează, toți au bani de cheltuit!

Am aflat între timp că adolescenții cunosc acest site, așa cum cunosc și Dark Web-ul. Acesta este un alt subiect care ar trebui abordat – traficul de minori pentru producerea de material pornografic. Este o afacere extraordinară pentru infractori – trebuie să ai imagini cu minori în ipostaze intime și obții foarte mulți bani circulându-le prin intermediul Dark Web. Prin intermediul Internetului nu prea ai cum, aici sunt interzise imaginile cu minorii.

Unii spun „E treaba poliției, a Parchetului, de ce m-ar interesa pe mine așa ceva? Nu mă interesează , nu vreau să știu”. De ce nu reacționează comunitatea, lucru semnalat și în rapoartele internaționale?

Lucrez cu echipa VeDemJust într-un proiect de prevenire a abuzurilor și constat că minorii nu se pot apăra, iar cei din jur nu vor să se implice.

De ce ar trebui să ne pese tuturor când aflăm de cazuri cu trafic de minori? Pentru că este o formă de sclavie. Noi ar trebui să fim revoltați de faptul că în ziua de astăzi există oameni luați de pe stradă sau din casele lor, transportați și vânduți ca o marfă, batjocoriți în ultimul hal.

Citiți articolul integral pe Presshub.ro.