Presshub.ro: Europa și gazul rusesc. Harta la zi a dependențelor energetice de Rusia | Vocile celorlalţi | DW | 29.09.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalţi

Presshub.ro: Europa și gazul rusesc. Harta la zi a dependențelor energetice de Rusia

Letonia, Austria, Finlanda și Bulgaria sunt țările europene cele mai dependente de gazul rusesc. În cazul multora, dependența energetică de Rusia nu este însă atît de mare pe cât se crede.

Motivul: ponderea gazelor naturale în mixul energetic al acestor țări este relativ mică, în general sub 30 la sută.

Echipa de cercetare Romanian Economic Monitor, care își desfășoară activitatea în cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a dat publicității o hartă privind dependența statelor europene de importurile de gaze naturale, evidențiind situația statelor din Uniunea Europeană în acest context.

Aceasta evidențiază faptul că, în ultimul an, multe dintre aceste țări au început deja să-și reducă dependența energetică de gazele naturale, în general, respectiv, de importul rusesc în special.

„Diferențele dintre țări arată că statele membre pornesc de la situații total diferite în a-și gestiona acoperirea necesarului energetic în sezonul rece care anul acesta se pare că ajunge mai repede în regiunea noastră”, spune profesorul universitar dr. Szasz Levente, coordonatorul echipei de cercetare clujene.

Universitarul clujean spune că România deține o poziție unică în Uniunea Europeană, cu o pondere relativ ridicată a gazelor naturale în mixul energetic (30%, poziția a 5-a în UE, prima fiind Italia cu 40%), dar o dependență mai redusă de Rusia sau de alte țări.

România, conform ultimelor date statistice se bazează în mare parte (72%) pe producția proprie pentru a acoperi consumul intern de gaze naturale, în 2021 „doar” 24% din consum fiind acoperit de importul direct rusesc, respectiv 4% provenind din alte țări.

Comparând situația României cu celelalte țări, se poate observa că sunt state care au la fel o pondere ridicată a gazelor naturale în mixul energetic (peste 25%), dar o dependență mai ridicată de gazul rusesc (peste 30%). Această categorie include, de exemplu, țări precum Italia, Ungaria, Germania și Slovacia.

La polul opus, se află țări care au o dependență mai redusă de gaze naturale în general (sub 25%), respectiv o dependență redusă (sub 30%) sau chiar inexistentă de gazul rusesc. Această categorie include țări precum Estonia, Franța, Portugalia și Spania.

Citește și: Corupția, unul dintre „super-factorii” care slăbesc un stat. Ce înseamnă reziliență în timpul războiului

Grecia face eforturi de reducere a dependenței de Rusia

În acord cu planul Uniunii Europene vizând reducerea dependenței, Grecia, care importă 64% din gazele sale naturale din Rusia (în condițiile în care acestea reprezintă 22% în mixul său energetic) și-a redus la jumătate importurile de gaze rusești în acest an. Acesta fapt a fost posibil grație majorării livrărilor din partea altor producători de gaze la singurul său terminal de gaze lichefiate, amplasat pe insula Revithoussa, în apropiere de Atena, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

Terminalul de gaze lichefiate de la Revithoussa, o mică insulă amplasată la 40 de kilometri de capitala Atena, poate stoca 225.000 de metri cubi de gaze și de asemenea poate regazifica 1.400 de metri cubi de gaze pe oră.

Gazele, element de risc în politica energetică europeană

Marți, operatorul gazoductului Nord Stream 1 care leagă Rusia de Germania a anunțat că sistemul său de conducte din Marea Baltică a suferit avarii „fără precedent” într-o singură zi, potrivit Reuters.

„Distrugerea care a avut loc în aceeași zi simultan pe trei șiruri ale conductelor de gaze offshore ale sistemului Nord Stream este fără precedent. Nu este încă posibil să se estimeze momentul reparării infrastructurii prin care se transportă gazele”, se arată într-un comunicat al companiei.

La sfârșitul lui august, Rusia a oprit pe termen nelimitat livrările de gaz către Europa prin gazoductul Nord Stream 1, invocând o scurgere de ulei la una dintre stațiile sale de compresoare.

Citește și: 37 de pagini de modificări, aduse în ultimul moment compensării facturilor la energie

Autoritatea maritimă suedeză a anunțat marți că au fost identificate trei scurgeri în conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, în apropiere de insula daneză Bornholm.

De asemenea, autoritatea suedeză a avertizat navele să păstreze distanță de aproximativ 8 kilometri de locul scurgerilor și a emis un avertisment pentru aeronave să zboare la o altitudine de cel puțin 1.000 de metri.

În același context, Statele Unite s-au angajat să majoreze cantităţile de gaze lichefiate trimise către Uniunea Europeană, pentru a ajuta statele europene să înlocuiască gazele rusești și să treacă această iarnă cu bine. Anunțul a fost făcut de Don Graves, secretar adjunct al Departamentului Comerţului al Statelor Unite ale Americii, citat de Agerpres.

Citiți articolul integral pe Presshub.ro.