Presa germană despre președinția română a Consiliului European: Taman Bucureștiul! | România | DW | 23.01.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Presa germană despre președinția română a Consiliului European: Taman Bucureștiul!

Frankfurter Allgemeine Zeitung comentează pe marginea președinției române a Consiliului European, în timpul căreia vor avea loc două evenimente majore: Brexitul și alegerile europene.

FAZ comentează prin Christian Geinitz (Viena) pe marginea situației ingrate în care se află guvernul de la București, care are primul său mandat în fruntea Consiliului European de la aderarea țării la UE în 2007 într-o perioadă foarte grea, marcată de deznodământul Brexit și de viitoarele alegeri europene.

Ambele sunt două teme majore, la fel cum este de fapt și preluarea de către București a președinției prin rotație a Consiliului European. Doar că aceasta din urmă, deși nu mai puțin controversată, dispare din primplanul dezbaterii europene din cauza celorlalte două subiecte, crede FAZ.

O guvernare controversată, cu regrese în privința democrației și statului de drept

Editorialistul cotidianului german explică de ce este controversată preluarea de către România a șefiei UE în acest moment: mai ales din cauza numeroaselor probleme pe care le are cu Uniunea liderul de facto al guvernului de la București Liviu Dragnea. FAZ amintește condamnarea penală a acestuia și tentativele sale de impunere a unei legi a amnistiei, care i-ar reda posibilitatea de a prelua el însuși oficial șefia guvernului. 

Liviu Dragnea

Un personaj politic de care nu se prea vorbește de bine nici în presa internațională, nici la Bruxelles

FAZ amintește de recentele admonestări ale Bruxellesului privind regresele României în materie de justiție, democrație și stat de drept sub ultimele guvernări pesediste, după ce anterior țara reușise progrese marcante și remarcate de toată lumea.

Premiera Viorica Dăncilă și Dragnea resping acuzațiile Bruxellesului și utilizează o tactică folosită deja și de Ungaria și Polonia, invocând retorica potrivit căreia est-europenii ar fi tratați de Bruxelles drept membri de mâna a doua ai UE. O strategie care prinde la anumite părți ale populației, deși editorialistul FAZ atrage atenția că România are și numeroși cetățeni bine educați și pro-europeni, mai ales din mediul urban, care nu ar aprecia deloc derapajele guvernării actuale și care ar fi dispuși să apere democrația inclusiv prin proteste în stradă. Probelma ar fi, potrivit FAZ, că tot mai mulți astfel de cetățeni aleg să părăsească România pentru condiții de viață mai bune în alte țări din UE. 

Plusuri și minusuri economice

FAZ subliniază că România este o țară în care economia merge bine, cu creștere economică medie de 4,5% în ultimii cinci ani, printre cele mai bune din Uniune; de asemenea cu o disciplină bugetară și cu o stare a finanțelor publice remarcabile. Acestea ar fi însă periclitate de ultimele acțiuni îndoielnice ale guvernului: cheltuieli nejustificat de mari în folosul propriei clientele, majorarea pensiilor, a salariului minim și a salariilor bugetarilor. Toate acestea ar periclita obiectivul privind nivelul deficitului iar stimularea consumului ar prezenta un acut pericol inflaționist.

De vină pentru toate problemele ar fi, în opinia lui Dragnea și a guvernanților de la București, UE și așa-numitul stat paralel, nicidecum executivul României. FAZ amintește că Bucureștiul profită la fel ca toate celelalte țări membre din estul și sudul Europei de piața comună și de accesul la bunăstarea comunitară. De exemplu, 2,5% din PIB-ul României ar fi dat de fondurile europene primite de București.

Ziarul german nu uită nici de ciocnirile recente ale guvernului cu diversele concerne financiare și energetice străine, în contextul introducerii taxei pe lăcomie, un set de măsuri fiscale îndreptate mai ales împotriva băncilor străine (chiar dacă ele nu sunt singurele care au de suferit).

La înălțimea momentului? Mai degrabă NU

Concluzia nu este una bună pentru guvernanții de la București. Indiferent cum se va derula Brexitul, faza cea mai fierbinte a acestuia va avea loc în martie, în timpul președinției române a UE. La fel, alegerile europene, în mai.

Ambele evenimente ar presupune o conducere a Consiliului European iscusită politic, care să poată asigura o cultură a dezbaterii de cel mai înalt nivel, cu expertiză economică și cu o respectare totală a UE și a valorilor ei. Toate aceste calități sunt căutate însă în prezent degeaba la București, conchide editorialistul FAZ.

FAZ (Christian Geinitz, Viena)/DW (os)

Vă mai recomandăm