Prelatul Kossen: ″A plânge de mila industriei cărnii nu are sens″ | Europa | DW | 24.08.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Prelatul Kossen: "A plânge de mila industriei cărnii nu are sens"

Cu trei luni în urmă, Germania se uita revoltată la propria industrie a cărnii. Prelatul Kossen a fost şi este "avocat" al muncitorilor est-europeni exploataţi la sânge. Pentru DW el prezintă un bilanţ sumbru.

Infectări cu coronavirus, condiţii mizerabile de lucru pentru muncitorii din Europa de Est: cândindustria cărnii din Germania a făcut titluri negative în presă, prelatul catolic Peter Kossen s-a ridicat împotriva concernelor, în calitate de apărător al muncitorilor străini. Între altele, prelatul în vârstă de 52 de ani a demonstrat în faţa porţii de intrare a concernului "Westfleisch" din oraşul Coesfeld din apropiere de Münster, landul Renania de Nord-Westfalia. De multă vreme Kossen denunţă exploatarea muncitorilor şi condiţiile de muncă asemănătoare sclaviei din abatoarele germane. Pentru implicarea sa în favoarea celor slabi, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, Armin Laschet, i-a decernat prelatului Ordinul de Merit al landului duminica trecută.

Deutsche Welle: Părinte Kossen, sunteţi de părere că s-a schimbat ceva în structura industriei cărnii? Sau credeţi că firmele rezistă în faţa criticilor fără a schimba nimic?

Peter Kossen: S-au luat probabil unele măsuri de siguranţă pentru a împiedica un nou lockdown, care a existat în mai multe capacităţi de producţie. Este desigur catastrofal când un abator este închis săptămâni în şir. De asemenea, se pare că muncitorii sunt testaţi în mod regulat. Dar industria cărnii se plânge că în curând nu se va mai putea susţine din punct de vedere economic. Mie asta mi se pare de-a dreptul un non-sens.

Situaţia locativă a muncitorilor se schimbă în bine foarte încet. Ceea ce a fost lăsat ani în şir să funcţioneze şi a fost folosit intenţionat pentru explozia chiriilor şi exploatare, nu poate fi schimbat foarte rapid. Nu se găsesc uşor locuinţe care să merite această denumire şi care să respecte demnitatea fiinţei umane. Unele lucruri au început să se mişte dar, după părerea mea, situaţia muncitorilor est-europeni din industria cărnii sau din legumicultură nu s-a schimbat prea mult în bine.

Concernele au anunţat că îşi asumă mai multe obligaţii...

Exact acestea sunt parte a problemei. După cât îmi dau eu seama, concernele fac ceva într-un domeniu anume, pentru a se putea lăuda cu asta, pentru a avea ce să prezinte. De exemplu, într-un abator reduc numărul de muncitori din Europa de Est şi cresc numărul angajaţilor proprii. Dar în alte abatoare şi capacităţi de producţie, care aparţin aceluiaşi concern, au loc aceleaşi practici brutale de până acum. Ce spun acum este valabil pentru mai multe concerne, nu doar unul singur. Aceste declaraţii de auto-obligaţie nu sunt expresia omeniei sau a unei schimbări de mentalitate. Ele au rol de frunză de viţă-de-vie, de paravan, pentru a linişti opinia publică şi decidenţii politici. Dar în dos lucrurile continuă ca până acum. Concernele încearcă doar să împiedice adoptarea de noi legi, defavorabile lor. Dar este acut nevoie de reglementări noi cu putere de lege.

Au existat politicieni interesaţi de ceea ce aveţi de spus?

Când am început la fosta mea parohie din regiunea Oldenburg să protestez şi să denunţ public ce se întâmplă, politicienii la nivel local au dat de înţeles că eu nu aş avea idee despre subiect. Dar deja de pe atunci am avut legături cu guvernul landului Saxonia Inferioară.

Priester Peter Kossen (picture-alliance/dpa/F. Gentsch)

Prelatul Peter Kossen consiliază muncitori din Europa de Est şi de Sud-Est, care suferă de pe urma condiţiilor inumane de muncă din abatoarele germane. Speră să obţină eliminarea exploatării şi inechităţii.

Şi premierul regional Stephan Weil a fost interesat de expertiza mea. În prezent sunt în contact cu ministrul Muncii din landul Renania de Nord-Westfalia, Karl-Josef Laumann, şi cu preşedinta guvernului regional din Münster, Dorothee Feller. Zilele trecute m-a sunat la telefon ministrul federal al Muncii, Hubertus Heil. La nivelul acesta, sigur că lucrurile încep să se mişte.

Implicarea dumneavostră pare să impresioneze mulţi oameni, indiferent dacă se simt sau nu apropiaţi de Biserică. Un prelat, care ia atât de categoric apărarea unor oameni aflaţi la marginea societăţii. Ce vă animă în această luptă?

Aş prefera să mă explic din perspectiva Bibliei. În tradiţia noastră iudeo-creştină, de la profeţii Vechiului Testament şi până la textele Noului Testament, care formează ADN-ul creştinilor, există obligaţia de a atrage atenţia asupra nedreptăţilor sociale. Asta au făcut profeţii din toate timpurile. Au atras atenţia societăţii că părţi ale ei trăiesc pe spinarea altora. În plus, mă străduiesc să îndeplinesc un îndemn al Papei Francisc. El a spus cândva: mergeţi la marginile societăţii! În acest sens depun eu strădanii. De aceea sunt de găsit mai degrabă în mijlocul celor de la periferia societăţii şi nu în mijlocul ei burghez. Sigur, eu provin din acest mijloc burghez al societăţii şi viaţa pe care o duc ca preot este o viaţă de burghez. Dar mă străduiesc să pot fi întâlnit la marginea societăţii, luând vizibil partea celor exploataţi şi nedreptăţiţi.

Aceasta se potriveşte cu învăţătura Bisericii...

Da, dar în mediul burghez este câteodată sămânţă de scandal, ceva ce nu e pe placul tuturor. Este foarte pe plac atunci când implicarea eclezială de acest gen se întâlneşte undeva în America Latină, în Africa sau Asia. Cu cât este mai departe, cu atât este mai acceptabil ca preoţii să fie avocaţii celor slabi în faţa politicienilor şi să formuleze mesaje clare. Dar cu cât mă apropiu mai mult cu atât le sunt mai puţin pe plac enoriaşilor. Dacă ridic chestiuni ce privesc Germania şi critic societatea cu care Biserica noastră s-a aranjat foarte bine, e problematic. Unii se simt deranjaţi când un prelat spune abuzurilor pe nume şi arată clar unde se află cei care poartă responsabilitatea politică. În ordinea politică tradiţională, aceasta e o atitudine mai degrabă de stânga. Poate că aşa e.

Biserica se transformă în prezent. Aţi dori ca liderii spirituali să se solidarizeze asemănător şi în alte domenii sau în alte ţări? Aţi dori să simţiţi alături şi pe câte un episcop?

Da, neapărat. Dincolo de criticile aduse Bisericii, dincolo de contestările existente astăzi, această solidaritate cu oamenii defavorizaţi este ceva ce societatea aşteaptă de la noi, clericii. Aşteaptă să fim avocaţii celor defavorizaţi, să facem lobby pentru cei fără lobby. Acesta este domeniul central al Bisericii, acesta este ADN-ul creştinilor. Nevoile, nedreptatea, inechitatea socială trebuie să fie un ghimpe care ne revoltă pe toţi, clerici şi enoriaşi, creştine şi creştini. Această revoltă mă motivează, mă călăuzeşte şi nu-mi dă pace. Aceasta ar trebui să fie valabil la nivel planetar.

Biserica noastră este universală, este un global player. Putem stabili legături, avem organizaţii caritative care lucrează la nivel mondial, putem organiza reţele supraregionale şi putem manifesta solidaritate. Şi trebuie mereu să spunem următoarele: avem idee ce înseamnă demnitatea umană, dreptatea şi solidaritatea. Şi dăm curs acestei idei. În unele părţi ale lumii asta ar putea să ne aducă chiar şi moartea. Dar noi, Biserica, avem sarcina să ne implicăm în favoarea celor fără lobby, care stau la marginea societăţii.

Peter Kossen, născut în 1968 în Wildeshausen, landul Saxonia Inferioară, este un prelat romano-catolic german. El luptă împotriva sclaviei moderne şi militează pentru condiţii de muncă echitabile şi respectarea demnităţii umane. 

Interviu realizat de Christoph Strack.

Vă mai recomandăm