Preambul pentru campania prezidenţială

La începutul dezbaterii lumea era încredinţată că moţiunea nu va trece. Liderii politici importanţi de la PSD făcuseră în acest sens declaraţii cît se poate de ferme.

Interesul politic redus a fost semnalat în primul rînd de prezenţa scăzută : din cei 471 de membri ai Parlamentului la şedinţă au fost prezenţi 348, din care au votat abia 251. Dintre aceştia, în favoarea moţiunii s-au pronunţat 112, iar contra 137.

Miza principală a fost aşadar din start una retorică şi de aceea poate iniţiatorul moţiunii, preşedintele PNL, Crin Antonescu. a încercat să impresioneze prin duritate şi energie verbală. Nu a fost singurul, dar el ar fi trebuit, în calculele Partidului Naţional Liberal, să fie principalul beneficiar al spectacolului de astăzi, în calitate de candidat în alegerile prezidenţiale.

Toate sondajele de opinie de pînă în septembrie îl plasează abia pe locul al treilea, aşa încît Crin Antonescu are cu adevărat nevoie de o schimbare. O caricatură care a făcut carieră pe Internet îl prezintă în chip de păpuşă Barbie şi pesemne că el a simţit nevoia unui plus de „virilitate“.

„Vă închipuiţi că după 20 de ani România beneficiază în fine de reforme, a spus Crin Antonescu“, care l-a asemuit pe primul ministru cu un mecanic de locomotivă, „vă închipuiţi că după 20 de ani reformaţi statul, şi chefuiţi domnule prim-ministru împreună cu miniştrii dumneavoastră în locomotivă! Faceţi adevărate orgii, vă fugăriţi între dumneavoastră, o fugăriţi pe doamna Andronescu s-o aruncaţi pe geam, o ţine domnul Geoană de picioare, încercaţi să vă aruncaţi unii pe alţii.“

Primul ministru a evitat o replică în plen, dar a spus mai tîrziu că nu coboară „la nivel de jigniri, invective sau alte forme de exprimare, care sînt sub un anumit nivel al discursului parlamentar“.

În general, discursul liderului PNL a făcut impresie proastă şi nu neapărat din pricina lexicului, cît din aceea a neadecvării. Discursul său a părut să fie un atac complet lipsit de discernămînt şi incapabil să deosebească ceea ce este rău de ceea ce este bun în reforma Guvernului. Înclinaţia aceasta de a-i descrie pe adversarii politici în culori groteşti nu este niciodată convingătoare.

Dezbaterea de joi arată însă că politicienii de la Bucureşti sînt prinşi în acelaşi mecanism vicios ca şi televiziunile. Dacă o formă de trivialitate are succes, atunci toţi ceilalţi caută să o imite, aşa încît se ajunge la o escaladare a violenţei şi trivialităţii. Dacă nu existau camere de televiziune în sală, discursurile ar fi fost cu siguranţă mai moderate.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu