Preşedintele Senatului polonez: ″Nu suntem antieuropeni″ | Europa | DW | 24.07.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Preşedintele Senatului polonez: "Nu suntem antieuropeni"

Preşedintele Camerei Superioare a Seimului de la Varşovia, Stanislav Karczewski, a apărat într-un interviu acordat DW controversata reformă a justiţiei. El a elogiat şi sentimentele proeuropene ale compatrioţilor săi.

Stanislaw Karczewski (picture-alliance/PAP)

Stanislav Karczewski

DW: Domnule preşedinte, UE, dar mai ales Comisia Europeană acuză Polonia că subminează separaţia puterii în stat. Recent a fost criticată reforma Curţii Supreme. Care este poziţia dumneavoastră faţă de aceste critici?

Stanislav Karczewski: Eu înţeleg interesul existent pentru reforma justiţiei de la noi. Dau asigurări că în Polonia se respectă separaţia puterii în stat. Dar în acelaşi timp suntem de părere că şi puterea judecătorească trebuie controlată, aşa cum sunt coontrolate şi legislativul şi executivul. În plus, doresc să remarc că nu Uniunea Europeană formulează astfel de acuzaţii împotriva Poloniei ci doar o parte a politicienilor UE. Criticile formulate de vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, la adresa reformei justiţiei noastre are desigur legătură cu situaţie politică dificilă pentru el, existentă în Olanda de unde el provine. Acasă el pierde din susţinere şi doreşte evident prin activităţile sale să recucerească sprijinul politic pierdut înaintea viitoarelor alegeri europene.

Noi, partidul PiS, am anunţat actuala reformă a justiţiei în programul nostru electoral. O punem acum în practică pas cu pas şi ne bucurăm în acest sens de un sprijin larg din partea societăţii.

Pensionarea înainte de termen a preşedintei Curţii Supreme este totuşi ceva neobişnuit în sistemele de justiţie occidentale. Doamna Gersdorf invocă direct prevederile Constituţiei şi nu vrea să recunoască pensionarea.

Preşedinta Curţii Supreme şi-a împlinit al 65-lea an de viaţă şi va fi pensionată potrivit legii. Legea prevede că orice judecător al Curţii Supreme care a ajuns la vârsta pensionării poate adresa preşedintelui republicii o cerere să i se permită continuarea activităţii. Doamnea Gersdorf a avut timp o lună pentru asta înaintea intrării în vigoare a noii legi. Numeroşi au făcut această cerere, potrivit legii, adresată şefului statului. Şi doamna preşedintă a Înaltei Curţi putea face asta.

Dar atunci când, de exemplu, în Franţa s-a scurtat durata mandatului preşedintelui ţării, noile reguli s-au aplicat abia succesorilor preşedintelui de atunci, Jacques Chirac.

Aceasta nu este o comparaţie bună. La noi nu este vorba de scurtarea mandatului ci de expirarea unui mandat de judecător. Este ceva diferit. O lege ordinară nu poate scurta durata mandatului preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.

Dar nu ar trebui ca legea votată de dumneavoastră să fie valabilă doar pentru judecătorii numiţi după intrarea în vigoare a legii?

Legea este valabilă pentru toţi judecătorii şi va fi valabilă şi pentru noii judecători.

Cancelara Merkel şi preşedintele Franţei, Macron, se pronunţă pentru un buget comun al zonei euro. Nu vă temeţi că Polonia ar putea să fie dezavantajată?

Polonia este una din cele 28 de ţări ale UE. Reformele nu pot fi făcute decât cu încuviinţarea tuturor statelor membre. Fiecare cetăţean care se interesează de agenda UE vede că Uniunea se află în criză. Unul din motive este criza monedei euro, care a fost introdusă neînţelept în circulaţie în numeroase ţări. După discuţiile pe care le-am purtat aici în Germania sunt sigur că va exista o dezbatere amplă privind bugetul UE. Eu cred că abia viitorul Parlament European va decide în această privinţă.

Polonia este o  ţară de oameni entuziasmaţi de Europa. 85 la sută din cetăţenii noştri susţin apartenenţa noastră la UE. Acesta este un procent foarte mare, asemănător celui care sprijină reforma în justiţie.

Partidul nostru PiS este acuzat că ar fi antieuropean. Nu este adevărat. Nu a existat niciodată o declaraţie sau luare de poziţie a unui politician de la vârful partidului care să ateste că această acuzaţie ar fi întemeiată. Eu sunt convins că decizia privind viitorul buget al UE, acest proiect atât de important pentru Polonia şi Europa, va fi luată cu acordul tuturor membrilor UE.

Dar a fi pro UE nu înseamnă şi ca toate statele să contribuie, în limita posibilităţilor de care dispun, la găzduirea refugiaţilor?

Oare cunosc cei care ne critică faptul că în ultimii doi ani în Polonia s-au refugiat mai bine de două milioane de ucraineni? Numeroşi politicieni din UE nu ştiu asta. Aici nu este vorba de cote şi de împărţirea migranţilor ci e vorba de alegerea modelului de societate în care vrem să trăim. Noi vedem ce se întâmplă în lume, în Germania, în Franţa, unde există societăţi paralele, care nu doresc să se integreze fiindcă se revendică de la alte valori. Polonia găzduieşte ucraineni fiindcă aceştia, cu mare probabilitate, vor respecta valorile noastre.

Interesul tuturor statelor UE trebuie să fie o mai bună pază a frontierei externe şi sprijinirea oamenilor în ţările lor de origine. UE ar trebui să promoveze o politică a migraţiei similară, de exemplu, cu cea a Australiei. Şi ar mai fi ceva: Polonia s-a aflat decenii la rând de cealaltă parte a cortinei de fier. Ni s-a impus voinţa Uniunii Sovietice. Noi eram obligaţi să facem ce doreşte URSS. De aceea nu mai vrem să fim siliţi de nimeni să facem ceva.

Comparaţi acum indirect Bruxelles-ul cu Kremlinul

Dumneavoastră faceţi această comparaţie. Eu vorbesc despre fapte istorice. Noi Polonezii suntem un popor care iubeşte şi respectă foarte mult libertatea.

Stanislav Karczewski (născut în 1955) este un politician conservator naţionalist al partidului guvernamental polonez PiS (Lege şi Justiţie). Din 2015, acest medic este preşedintele Senatului Poloniei, a treia funcţie în ierarhia statului.

Interviu realizat de Bartosz Dudek şi Harald Biskup

Vă mai recomandăm