Priorităţile preşedinţiei germane a Consiliului UE | Europa | DW | 30.06.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Priorităţile preşedinţiei germane a Consiliului UE

Cancelara Angela Merkel are șase luni timp pentru a negocia diverse compromisuri în UE. Prioritatea numărul unu este combaterea consecinţelor pandemiei de coronavirus. E limpede că va fi o președinție fără precedent.

Schimbarea de ștafetă în fruntea Consiliului UE, de la 1 iulie, nu ar fi fost în mod normal ceva ieșit din comun. De la crearea comunității, în 1957, câte un stat membru preia pentru șase luni președinția prin rotație, urmând să conducă ședințele, să organizeze ordinea de zi și să conducă negocierile pe diverse teme politice între țările membre. Țara care deține președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene este considerată un fel de "mediator onest" al acestor negocieri, potrivit legilor nescrise de la Bruxelles. Fiecare președinție pleacă de la premisa găsirii de compromisuri și aducerii intereselor diferite ale statelor membre la un numitor comun. "Lucru care reușește câteodată mai mult, altădată mai puțin", după cum afirmă un experimentat diplomat european.

"Cea mai mare provocare"

Dar de data aceasta lucrurile stau total altfel. Pandemia a dat lumea peste cap și a provocat cea mai mare criză economică din ultimii o sută de ani. "Nu este o exagerare să spunem că ne aflăm în fața celei mai mari provocări economice din istoria UE. Ceea ce înseamnă că și măsurile pe care le luăm trebuie să fie corespunzătoare", a declarat cancelara Angela Merkel într-o conferință de presă înaintea preluării președinției Consiliului UE. Pe lângă criza coronavirus mai există o temă majoră în această perioadă: adoptarea bugetului comunitar pentru următorii șapte ani. Germania este țara cea mai mare și cu cea mai puternică economie din UE și conducerea blocului comunitar va fi asigurată acum de o politiciană experimentată în managementul crizelor. S-ar putea spune că acesta este norocul situației actuale nefericite, crede Sophie Pornschlegel de la think-tank-ul "European Policy Centre" (EPC) din Bruxelles. "Germania are un guvern foarte pro-european care vrea să realizeze ceva și care a înțeles că în criza actuală este vorba de totul sau nimic."

Angela Merkel şi Emmanuel Macron la întâlnirea lor de la Castelul Meseberg (29.06.2020) (picture-alliance/AP Photo/Hayoung Jeon)

Angela Merkel şi Emmanuel Macron la întâlnirea lor de la Castelul Meseberg (29.06.2020)

Prioritate are combaterea COVID-19

Este vorba de ajutoare financiare fundamentale pentru țărilel membre lovite cel mai rău de pandemie. O împărțire uriașă de fonduri, care ar urma să se ridice la 1.850 de miliarde de euro. Un act de solidaritate fără precedent, care ar urma să asigure existența Uniunii Europene. "Obiectivul nostru comun trebuie să fie acum acela de a depăşi această criză în comun, într-un mod sustenabil și cu accent pe viitor. Exact acesta va fi laitmotivul președinției germane a UE", a anunțat Angela Merkel. Propunerea germano-franceză de creare a unui "fond de reconstrucție" și bugetul pe șapte ani al UE sunt cele două proiecte pe care Merkel vrea să le prezinte liderilor celorlalte 26 de state membre săptămânile viitoare, în cadrul primelor reuniuni la Bruxelles. În acest scop, UE ar urma să contracteze în premieră absolută datorii comune, pe care țările membre ar urma să le achite în următorii 30 de ani.

Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a declarat pentru DW că Germania își va urmări și interesele proprii în timpul președinției semestriale a UE. "O țară ca Germania, o mare națiune economică bazată pe exporturi, are de profitat atunci când Europei îi merge bine. De aceea vom avea grijă ca țările lovite cel mai dur de coronavirus, precum Italia sau Spania, să fie ajutate să iasă din criză cât de repede posibil. Este un lucru bun nu doar pentru aceste țări, ci și pentru Europa și Germania", a spus Maas.

Mari așteptări 

Țările care ar urma să fie beneficiare nete ale "fondului de reconstrucție" apreciază propunerea comună germano-franceză. Țările care ar urma să fie contributori neți, este vorba mai ales de "cele patru chibzuite" (Austria, Suedia, Danemarca, Olanda), mai trebuie convinse de Angela Merkel să accepte planul. Ceea ce va fi greu, după cum recunoaște cancelara germană, care preia pentru a doua oară, din 2007, președinția Consiliului UE. "Punțile pe care trebuie încă să le construim sunt mari. Așa este sigur."

Așteptările de la președinția germană în aceste vremuri grele sunt mari, crede Janis Emmanouilidis de la think-tank-ul "European Policy Centre". "Dacă această președinție va eșua, UE va aluneca într-o criză politică și mai mare. Din această cauză este nevoie de rezultat și din această cauză este importantă președinția germană."

Angela și Ursula

"Mutti va reuși", spun cu zâmbetul pe buze unii diplomați europeni, care fac apoi referire mai serios la experiența cancelarei germane, lidera europeană aflată de cel mai mult timp în funcție. "Mutti" este porecla primită mai demult de Angela Merkel chiar de la grupul parlamentar conservator din Bundestag. În ajungerea la un compromis joacă un rol important o altă femeie germană, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după cum arată Janis Emmanouilidis. "Faptul că Ursula von der Leyen și Angela Merkel nu doar că se cunosc de multă vreme, ci au și colaborat mult timp, ne face să credem că cele două politiciene vor găsi o cale comună. Plec de la premisa că ele au căzut mereu de acord, ceea ce şi e necesar". Von der Leyen a fost ani buni ministră în guvernele conduse de cancelara Merkel, înainte de a pleca anul trecut spre Bruxelles.

Angela Merkel îşi doreşte un summit UE-China (picture-alliance/dpa/K.Ohlenschläger)

Angela Merkel îşi doreşte un summit UE-China

Summitul UE-China, mediul înconjurător, migrația și Brexit 2.0

Celelalte proiecte ale președinției germane sunt umbrite de criza economică provocată de epidemia de coronavirus. Totuși, cu Marea Britanie trebuie încheiat până în octombrie un tratat care va reglementa viitoarele relații comerciale bilaterale și circulația persoanelor. Britanicii se arată însă după Brexit foarte reticenți să negocieze. La orizont se profilează o părăsire dură de către aceștia a pieței unice europene la sfârșitul anului.

Cancelara germană ar vrea neapărat să organizeze un summit UE-China. Acesta a fost amânat pe termen nedeterminat, din cauza pandemiei și a eșecului negocierilor pentru un tratat de protejare a investițiilor. Ar urma să aibă loc însă un summit cu Uniunea Țărilor Africane. Negocierea unor noi reglementări privind politica de azil și migrație a UE nu va fi finalizată probabil nici în cele șase luni de președinție germană. Ministrul federal de Interne, Horst Seehofer, vizează încheierea unei înțelegeri politice de bază, urmând ca detaliile problematice, precum repartizarea refugiaților în țările membre, să fie lăsate în seama Portugaliei, care va prelua de la Germania președinția prin rotație a blocului comunitar. Ar putea fi făcute anumite progrese în vederea unui acord privind noile obiective climatice ale UE. Dar nici la acest capitol nu este nimic sigur.