Preţul eşecului negocierilor de la Geneva privind comerţul mondial

Runda de la Doha iniţiată cu şapte ani în urmă în capitala Emiratului Katar asupra unei largi liberalizării a comerţului mondial a fost sortită din nou eşecului. Motivul, conflictul de nesoluţionat între SUA şi India asupra barierelor vamale ca protecţie a fermierilor săraci. Ar fi fost important ca în această perioadă de încetinire a conjuncturii economice astfel de obstacole să dispară pentru a se da un nou impuls economiei mondiale iar exportatorilor să li se ofere şanse suplimentare. În condiţiile în care concurenţa pe pieţe se va înteţi consumatorii pot beneficia de pe urma preţurilor reduse reduse. Experţii au apreciat că o continuare a liberalizării comerţului statelor industrializate ar aduce un câştig anual de 110 miliarde de euro, Iar ţărilor în curs de dezvoltare chiar 220 de miliarde euro.

Din păcate în pofida doritei deschiderii a pieţii mondiale, SUA şi India nu au căzut de acord asupra mecanismelor de protecţie pentru fermierii săraci. SUA cer să aibă acces liber pe pieţele ţărilor în curs de dezvoltare la bumbac, soia şi alte produse agrare. China şi India se tem ca prin liberalizare să nu fie periclitată situaţia fermierilor săraci. Nici Uniunea Europeană nu a contribuit la reuşita negocierilor însă. Mai ales Franţa nu a fost de acord cu oferta Comisiei europene de reducere cu 80 la sută a subvenţiilor agrare europene, ceea ce ar spori şansele statelor în curs de dezvoltare pe pieţele Europei.

Lumea a treia este între timp foarte diferenţiată. Din ce în ce mai mult state ca India, China, Brazilia au cu totul alte probleme şi interese decât ţările din Africa. De aceea este puţin convingător dacă ţările acestea se fac purtătoarele de cuvânt ale celor mai sărace state în curs de dezvoltare. Negocierile de la Geneva au eşuat de fapt pentru că au avut loc într-un moment nepotrivit. Preşedintele Americii nu va reduce masiv înaintea alegerilor subvenţiile acordate fermierilor. O încheiere cu succes a rundei de la Doha ar putea avea loc de abia în 2010 după ce au loc alegeri în India şi Europa.

În perioada intermediară, marii parteneri comerciali vor încerca prin acorduri bilaterale să-şi creeze avantaje, în detrimentul celor mai sărace state şi în dezavantajul Organizaţiei mondiale a comerţului care-şi va pierde importanţa. Preţul eşecului convorbirilor de la Geneva este cel al renunţării la mai multă prosperitate şi al slăbirii sistemului multilateral pe care se bazează organizaţia mondială.