Comentariu: Prăbuşire fără precedent a economiei germane. Care e situaţia | Global | DW | 30.07.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Comentariu: Prăbuşire fără precedent a economiei germane. Care e situaţia

Coronavirusul a generat în Germania o prăbuşire economică record. În ciuda optimisului existent încă în societate, vremuri cu adevărat grele se arată la orizont, consideră Henrik Böhme.

Este o cifră ca un bubuit de tunet: minus 10, 1 la sută! Niciodată în istoria postbelică a Germaniei economia ţării nu s-a prăbuşit atât de adânc ca în al doilea trimestru al anului 2020. Este deci o zi istorică, fiindcă peste mulţi ani încă, de acum înainte, această cifră va fi luată drept una de referinţă, atunci când economia va fi iarăşi în recul. Aşa cum, până acum, au fost cele minus 7,9 la sută, înregistrate în al doilea trimestru al anului 2009, când, ca urmare a crizei financiare, economia mondială se afla pe buza prăpastiei.

Acest rezultat nu-i de mirare, atunci când fabricile nu mai produc nimic, navele nu se mai încarcă cu mărfuri şi nu se mai prestează servicii. Când târgurile se contramandează şi restaurantele rămân închise. De azi se cunoaşte răspunsul la întrebarea dacă reculul a depăşit 10 la sută sau nu. Şi, desigur, augurii dau in corpore buzna să afirme că trebuie privit înainte, că după lockdown-ul de mai bine de două luni motorul economic a repornit şi ce a fost mai greu a trecut.

Din tenebre la lumină

"Cu siguranţă" economia va creşte iar în trimestrul al treilea, chiar substanţial, semnalizează prognozele. Unele dintre ele anticipează chiar "un salt razant" înainte, pe banda creşterii economice. Altele consemnează "o estompare palpabilă a pesimismului" în întreprinderi. Pentru toate acestea nu este nevoie de o cunoaştere profundă a materiei. La urma-urmei, guvernul german a alcătuit cel mai amplu pachet posibil pentru stimularea conjuncturii economice, care a dat rapid primele roade. Apoi, cine se ridică din tenebrele adâncului la lumină, zăreşte foarte repede primele raze de soare.

Henrik Böhme, redactor DW

Henrik Böhme, redactor DW

Vestea proastă este că veştile bune se opresc aici pentru moment. Fiindcă, oricât de binecuvântate ar fi miliardele pachetelor de salvare din fonduri publice şi reglementările pentru vremuri excepţionale, ele nu fac decât să cosmetizeze problemele pe care numeroase firme le aveau deja înainte de coronavirus. Acest virus ticălos nu doar că-i îmbolnăveşte sau chiar răpune pe unii oameni, dar scoate la lumină, fără menajamente, şi problemele unor întreprinderi. Cu alte cuvinte, cine reuşea, cu chiu cu vai, să se menţină la suprafaţă înainte de Corona, aceluia poate îi mai sunt de ajutor banii puşi la dispoziţie de guvernul de la Berlin. Dar când aceste proptele de sprijin vor dispărea (şi asta se va întâmpla curând), situaţia multora va deveni de-a dreptul sumbră.

Economie planificată în locul economiei de piaţă?

În prezent se impun răspunsuri la următoarele chestiuni: Cât timp poate menţine statul umbrelele de salvare deschise? Cât timp mai poate statul salva de la faliment firmele? Cât timp mai poate statul interveni în piaţă? Faptul că firme apar şi dispar fiindcă nu pot rezista în faţa furtunii provocate de criză face parte din viaţa de zi cu zi a unei economii de piaţă. Iar felul în care iau sfârşit economiile planificate, în care statul organizează viaţa economică, s-a putut vedea în urmă cu trei decenii, la dispariţia Republicii Democrate Germane.  

Totuşi, numai fiecare a cincea companie germană îşi vede periclitată existenţa din pricina coronavirusului, potrivit unui sondaj realizat de institutul de studii economice Ifo din München. Dar asiguratorul de credite Euler Hermes anticipează "un val de falimente fără precedent", care se îndreaptă şi spre Germania. Lovită poate fi în context orice branşă economică. Deosebit de periclitate sunt transportul aerian de pasageri şi turismul. De asemenea, branşe care suferă de mai multă vreme, cum ar fi comerţul cu amănuntul. Prăbuşirea lentă a lanţurilor de magazine universale cu tradiţie din Germania, ale căror rămăşiţe mai funcţionează azi sub denumirea Galeria Karstadt Kaufhof, este accelerată acum dramatic de coronavirus.

La fel de dramatică este situaţia industriei automobilistice, o adevărată ameninţare pentru piaţa muncii. În industria auto afacerile merg prost de mai multă vreme, de la scandalul Dieselgate şi renunţarea la motoarele cu ardere internă, dar şi aici SARS-CoV-2 are rol de catalizator. Sindicatul IG Metall vede ameninţate în industria auto 300.000 de locuri de muncă. Nu este vorba doar de marile concerne auto, afectate fiind şi firme mici şi mijlocii, furnizoare de subansamble şi utilaje. Dintre acestea mai bine de 6600 la număr, 80 la sută deplâng o "simţitoare sau chiar gravă" reducere a cererii. Pentru a şti despre ce e vorba, această branşă asigură peste un milion de locuri de  muncă, mai multe decât însumează concernele auto propriu-zise.

De ce este nevoie

De parcă n-ar fi suficient, acestor veşti proaste li se adaugă următoarele: economia germană, orientată extrem spre export, va avea cu atât mai mult de suferit, cu cât ţări de desfacere importante pentru mărfurile germane, cum ar fi SUA, Brazilia sau India, nu reuşesc să controleze cu adevărat pandemia. Şi mai există o problemă: numărul întreprinderilor care au datorii mari şi câştiguri mici creşte alarmant. Nu doar în Germania. Şi în alte ţări europene şi în SUA situaţia e la fel. Aceasta înseamnă că profiturile nu vor fi suficiente pentru plata dobânzilor. Este un cerc vicios, deşi datoriile în sine nu sunt ceva rău. Volkswagen are 192 de milliarde de dolari americani datorie (fiind numărul unu pe această listă la nivel mondial), dar îşi poate plăti oricând creanţele. Tocmai despre asta e vorba - multe firme nu mai pot face asta, din cauza efectelor pandemiei de coronavirus.

De ce ar fi nevoie acum, în aşa fel încât toamna şi iarna care bat la uşă să nu devină şi mai sumbre, chiar şi din cauza unui eventual al doilea val al pandemiei? Guvernul german trebuie să vadă unde poate oferi ajutoare punctuale şi ce completări trebuie aduse pachetului de stimulare a conjuncturii. Dar mai ales trebuie prelungită perioada de aplicare a reglementării privind Kurzarbeit şi adaptată legislaţia falimentului.

Poate că în curând va exista un vaccin şi va fi iarăşi bine. Dar chiar şi aşa, pentru multe companii cu un model de afaceri greşit, va fi prea târziu.

Vă mai recomandăm