Pot fi controlaţi controlorii?

Dacă trei pătrimi din traficul de date în internet este controlat de NSA, după cum menţionează un articol apărut în Wall Street Journal, necesitatea unui control al serviciilor secrete de către stat este mai mult decît stringentă. Şi nu numai în America ci oriunde pe glob. Fiindcă nu trebuie uitat că ambiţia serviciilor secrete, dotate generos cu noile tehnologii de ultimă oră, este aceea de a deţine controlul total asupra internetului. Or, cu nu foarte multă vreme în urmă, din motive tehnice, această ambiţie părea irealizabilă, a reamintit Alan Rusbridger, redactorul şef al cotidianului Guradian, care în paranteză fie spus, s-a retras în Statele Unite după ofensiva guvernului britanic împotriva publicaţiei.

Ofensiva administraţiei americane în favoarea transparenţei în activitatea serviciilor secrete, declanşată în urma dezvăluirilor făcute de Snowden, nu poate merge prea departe din varii motive, politice şi de principiu. Ea poate fi însă mimată sau efectuată în doze homeopatice, cum a procedat de altfel NSA, cînd în urma unor „abuzuri” şi „erori” date la iveală, un autocontrol intern a confirmat unele date şi informaţii publicate în presă extrase din dezvăluirile făcute de Edward Snowden.

Din 2008 încoace, an de an, NSA a încălcat legile privind protecţia datelor personale depăşindu-şi competenţele, luînd în vizor şi cetăţeni americani, relatează Washington Post. Şi tot în paginile aceluiaşi ziar, un purtător de cuvînt al NSA autorizat de Casa Albă, şi-a făcut mea culpa, dînd de înţeles că devreme ce la conducerea serviciilor secrete se află oameni în carne şi oase, se întîmplă ca în exercitarea atribuţiilor, aceştia să mai sară din cînd în cînd şi peste cal.

De unde se poate naşte şi bănuiala că serviciile secrete pierd ele însele uneori controlul asupra datelor pe care le stochează şi a felului în care le selectează şi interpretează, deşi Constituţia ca şi legislaţia Statelor Unite reglementează foarte strict supravegherea cetăţenilor americani delimitînd precis limitele acesteia.Erorile comise de NSA s-ar datora însă şi faptului că reţeaua de supraveghere este atît de larg aruncată încît poate prinde în plasa foarte densă şi cetăţenii americani.

Interesantă mai este o altă informaţie cuprinsă în articolul din Wall Street Journal şi anume, că bazele infrastructurii reţelei de supraveghere au fost puse deja cu mult înainte de atentatele teroriste din septembrie 2001, fiind ulterior extinse masiv, acţiune la care firmele de telefonie, precum Telekom şi Verizon şi-au adus din plin aportul.

Observatorii estimează că proaspetele informaţii date publicităţii de mass media îi vor face de acum înainte pe cetăţenii americani mai puţin indiferenţi faţă de activitatea serviciilor secrete autohtone a căror misiune oficială este doar combaterea duşmanilor externi.