1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Portretul celui de care depinde scaunul Angelei Merkel

Bettina Marx/ Cristian Ştefănescu15 noiembrie 2013

Sigmar Gabriel a fost reales preşedinte al social-democraţilor germani, cu 487 de voturi din totalul de 563 de delegaţi la congresul SPD. Mai rămâne ca şeful să-şi convingă tovarăşii că locul lor e în Marea Coaliţie.

https://p.dw.com/p/1AIBw
Sigmar Gabriel, preşedintele SPDImagine: picture-alliance/dpa

Sigmar Gabriel a ajuns la apogeul carierei sale politice. Sau, cel puţin, în partid a reuşit tot ce se putea realiza. A fost preşedintele social-democraţilor germani, în ultimii patru ani şi a fost reales, chiar dacă în istoria parlamentarismului federal, SPD-ul nu a înregistrat decât o singură dată (în 2009) un scor mai slab la urne decât în această toamnă.

Puţină lume îl luase în serios, mai ales în pertioada în care, responsabil cu organizarea evenimentelor culturale (mai exact, a concertelor), tovarăşele şi tovarăşii îi spuneau "Siggi Pop". Probabil că din această lume şi-a acumulat şi energia cu care, în ultimii ani, a reuşit să-şi reanime periodic colegii, dându-le convingerea că cel mai vechi partid democratic al Germaniei rămâne un partid al maselor. A început chiar din 2009, când fostul ministru al Mediului şi-a convins colegii dezamăgiţi de catastrofalul picaj de la 34 procente la 23%. Cu un discurs agresiv şi optimist, Gabriel avea să preia frâiele partidului. Nu la fel au stat lucrurile de data aceasta: joi după amiaza, retorica temperamentală a lăsat locul unei adresări în care liderul şi-a asumat scorul nefericit (25,7%) din recentele alegeri şi deficitul de încredere de care partidul suferă. Cu toate acestea, 83,6% dintre tovarăşe şi tovarăşi au susţinut realegerea lui Sigmar Gabriel în fruntea SPD (cu opt puncte procentuale mai puţin decât la precedentul congres), prevestind o probabilă asociere a social-democraţilor cu forţele conservatoare ale cancelarei Angela Merkel în cadrul Marii Coaliţii - combinaţie politică pentru care realesul preşedinte a şi pledat. Gabriel le-a promis colegilor un profil economic mai evidenţiat pentru partid, în perioada ce vine - dat fiind că, a apreciat liderul social-democraţilor, "germanilor le pasă mai mult de stabilitatea economică decât de idealurile de dreptate ale stângii".

Gabriel nu a venit la Congresul desfăşurat zilele acestea la Leipzig fără emoţii. I s-a reproşat, în ultimele săptămâni, că a avut declaraţii uneori nepotrivite la adresa (sau, cel puţin, în defavoarea) candidatului SPD la funcţia de cancelar, Peer Steinbrück - şi că, în general, nu i-a susţinut îndeajuns proiectele politice. A fost criticat că nu a avut deplină încredere în şansele lui Steinbrück iar asta s-a văzut în faza în care încrederea populaţiei în SPD prevestea un fiasco răsunător. Vocile acestea s-au estompat, între timp, iar la congresul în derulare nu s-a mai pus problema contestării lui Gabriel.

În condiţiile în care, cel mai probabil, partidul va decide să intre în marea coaliţie, pasul următor pentru Sigmar Gabriel ar fi instalarea în fotoliul de vice-cancelar. Şi cine ştie ce-i mai poate rezerva viitorul - căci tovarăşul preşedinte a anunţat de pe acum că nu exclude, după viitoarele alegeri, programate pentru 2017, o combinaţie guvernamentală de stânga, alături de ecologişti şi neo-comunişti.

Dacă, în schimb, partidul nu va accepta joncţiunea cu Angela Merkel, amintindu-şi cât de şifonat a ieşit din precedenta Mare Coaliţie, cariera lui Sigmar Gabriel se cam încheie aici. Din acel moment, Sigmar Gabriel se va putea concentra pe visul declarat al vieţii sale: primăria oraşului său natal Goslar.