Poroșenko susține acordul de la Minsk de încetare a focului

Președintele ucrainean Petro Poroșenko și cancelara germană Angela Merkel s-au întâlnit de foarte multe ori în ultimele luni: în timpul vizitelor de stat, în "format Normandia", alături de Franța și Rusia, la numeroase discuții de criză pe marginea summiturilor internaționale, la conferințe ale donatorilor. Șeful statului ucrainean s-a aflat și miercuri la Berlin iar tema de dialog a fost din nou respectarea acordului de la Minsk de încetare a focului. "Nu suntem încă acolo unde am vrea să fim", a declarat Angela Merkel diplomatic. Pentru că, în estul Ucrainei, luptele dintre separatiștii pro-ruși și soldații ucraineni continuă nestingherite, ca și până acum.

"Vom implementa toate cele 13 puncte ale acordului", a promis Poroșenko. "Nu există alternativă la procesul negociat la Minsk." El a subliniat și cât de importante sunt ajutoarele economice europene pentru Ucraina. Germania ar fi "un mare prieten și un partener de încredere" pentru țara sa.

Nu numai că armistițiul nu a fost respectat nici măcar o zi, există acum temeri că violențele armate s-ar putea chiar intensifica. Eforturile diplomatice s-au înmulțit în ultimele zile. După vizita în Rusia a cancelarei Merkel, la Moscova se află acum și secretarul de stat american John Kerry. În timp ce Poroșenko a venit la Berlin, premierul ucrainean Iațeniuk a fost primit la Paris.

Obligația Kievului

Partea germană i-a amintit cu această ocazie președintelui ucrainean de obligațiile țării sale în ceea ce privește acordul de încetare a focului. Documentele de la Minsk conțin compromisuri dureroase pentru Kiev, cum ar fi acordarea statului de autonomie pentru teritoriile separatiste. Berlinul se teme că autoritățile ucrainene nu s-ar grăbi să aplice aceste prevederi. Responsabilul pentru relația cu Rusia din guvernul german, Gernot Erler, a declarat într-un interviu că, "în ultimele săptămâni, s-au înmulțit îngrijorările privind disponibilitatea Kievului de a implementa toate punctele negociate la Minsk."

Partea germană nu și-a schimbat însă poziția de bază: Rusia este principalul vinovat pentru situația din estul Ucrainei. Erler acuză Moscova că "nu a renunțat la sprijinirea și dotarea militară a rebelilor cu armament modern".

La această concluzie a ajuns și un raport publicat recent al politicianului rus de opoziție Boris Nemțov, asasinat între timp. Nemțov a încercat să demonstreze, înainte de a fi ucis, că soldații ruși luptă la Donețk și Lugansk. O acuzație lansată deja de mai multă vreme de Occident. "Rezultatul este același cu concluziile guvernului german și ale partenerilor noștri", a declarat purtătorul de cuvânt al executivului german Steffen Seibert.

"Anexare ilegală"

Angela Merkel a folosit ocazia prezenței sale în Rusia la comemorarea celui de-al Doilea Război Mondial pentru a reaminti acestei țări de obligațiile sale privind menținerea păcii. A stârnit iritări și faptul că a calificat anexarea Crimeei drept ilegală. Formularea sa, "act criminal", este folosită în Germania în mod normal pentru a descrie crime de război precum cele comise de Wehrmacht în Al Doilea Război Mondial.

S-ar putea ca doamna cancelar să se fi scăpat din greșeală, pe înregistrările video se observă ezitările ei în momentul discursului respectiv. Purtătorul ei de cuvânt a refuzat de mai multe ori să comenteze discursul cancelarei și a evitat să folosească termenul de "act criminal". "Poziția Germaniei față de anexarea Crimeei rămâne neschimbată", a insistat el. Nici partea rusă nu a părut să dea mare importanță cuvintelor alese de Merkel. În transcrierea oficială în rusă a discursului, termenul folosit de cancelară lipsește cu desăvârșire.