Populism de dreapta: Indică Turingia un trend european? | Europa | DW | 07.02.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Populism de dreapta: Indică Turingia un trend european?

În multe țări din Europa, populiștii de dreapta se erijează în reprezentanți ai centrului politic. În Germania, AfD se folosește și ea de această noțiune și se vede chiar confirmată de recentele evoluții din Turingia.

Grupul parlamentar populist de dreapta din PE (Getty Images/AFP/A. Oikonomou)

Tabăra populiștilor de dreapta din Parlamentul European: Marco Zanni (Lega), Marine Le Pen (RN), Jörg Meuthen (AfD) (de la stânga la dreapta)

Europarlamentarul Jörg Meuthen, șef al formațiunii populiste de dreapta germane AfD, s-a bucurat de rezultatul electoral surprinzător din landul Turingia. În premieră, miercuri, un premier de land german a fost ales cu ajutorul voturilor AfD. Meuthen a declarat pentru "Frankfurter Allgemeine Zeitung" că partidul său, creștin-democrații din CDU și liberalii din FDP ar forma în prezent un "grup de centru". Între timp, premierul ales, politicianul FDP Thomas Kemmerich, a renunțat la funcția în care fusese ales atât de controversat, dar pentru AfD rămâne succesul accederii în "tabăra de centru".

Europarlamentarul Partidului Stângii, Martin Schirdewan, a calificat scurta colaborare dintre CDU, FDP și AfD drept "încălcare a unui tabu". Pentru populiștii de dreapta din Europa, deveniți între timp a patra forță politică în Parlamentul European, Turingia este doar o nouă reușită, un nou pas în față, un simptom al unui trend care se observă de ani buni deja în întreaga Uniune Europeană.

Urmăriţi videoclipul 02:31

Alegători din Dresda explică de ce au votat AfD

În numeroase țări, populiștii de dreapta participă la guvernare, formează cel mai puternic partid de opoziție sau au slăbit pe termen lung partidele tradiționale. Până miercuri, Germania era mai degrabă o excepție în acest peisaj. În ultimele luni, populiștii de dreapta au suferit și înfrângeri în țări ca Austria sau Italia. Dar evoluțiile actuale din Turingia dau din nou apă la moară AfD și grupului parlamentar "Identitate și democrație" (ID) din Parlamentul European. Pe lângă AfD, din acest grup din PE mai fac parte formațiunea Lega, a radicalului de dreapta italian Matteo Salvini, partidul FPÖ din Austria, zguduit în urmă cu câteva luni de un scandal de corupție, și Adunarea Națională a populistei de dreapta franceze Marine Le Pen.

Protest față de alegerea premierului Kemmerich cu voturile AfD, la Weimar, în Turingia (picture alliance/dpa/J. Krey)

Protest față de alegerea premierului Kemmerich cu voturile AfD, la Weimar, în Turingia

În Austria, dreapta radicală este demult ceva normal

În Austria, FPÖ a făcut de mai multe ori parte din guvernul federal. Creștin-democrații din ÖVP s-au aliniat la multe din pozițiile FPÖ de când sunt conduși de "flexibilul" Sebastian Kurz. În anumite landuri din Austria, FPÖ a fost prezent în guvernele regionale. A existat chiar o coaliție la nivel regional între social-democrați și FPÖ, până la așa-numitul scandal "Ibiza" de anul trecut. Șeful FPÖ, Heinz-Christian Strache, ar fi încercat în Ibiza să vândă consultanţă politică fiicei unui oligarh rus. Cazul a fost făcut public după ce a apărut o înregistrare filmată cu Strache. FPÖ a zburat ulterior rapid din guvernul de la Viena. Șeful grupului parlamentar al FPÖ, Herbert Kickl, a sărit vineri în ajutorul prietenilor din AfD, din Turingia, spunând că persoanele care au criticat cooperarea dintre CDU, FDP și AfD, "autotintitulaţii paznici ai Graal-ului au oferit o imagine distorsionată cu tentă totalitară de democrație".

Vicecancelarul Strache înaintea demisiei (picture-alliance/dpa/APA/K. Techt)

Vicecancelarul FPÖ Strache (dreapta) în Mai 2019, înainte de demisie

Fără opreliști în Italia

În Italia nu mai există de multă vreme o delimitare clară între creștin-democrați, conservatori și radicali de dreapta. Partidul național-conservator "Forza", al lui Silvio Berlusconi, colaborează pe față cu populiștii de dreapta de la Lega și cu neonaziștii de la "Fratelli d'Italia". Cele trei partide vor să formeze o coaliție de dreapta cu care să învingă la următoarele alegeri tabăra de stânga, formată din social-democrați și mișcarea Cinci Stele. Lega lui Matteo Salvini a fost deja partener junior de guvernare la Roma iar liderul ei a deținut influenta funcție de ministru de Interne. Salvini rămâne o figură foarte populară, chiar dacă a pierdut recent la mustață alegerile regionale din Emilia Romagna. "Încălcarea tabuului" s-a produs demult deja în Italia. În nordul țării, orașe, comune și regiuni întregi sunt guvernate de populiștii de dreapta. Nimeni nu se mai teme să coopereze cu ei.

Italia Salvini Berlusconi Meloni (picture-alliance/AP Photo/A. Medichini)

Fără teamă de cooperare în Italia: conservatorul Berlusconi (stânga), neofascista Meloni (centru), populistul de dreapta Salvini (dreapta)

Populiști de dreapta puternici

În Franța, populiștii de dreapta de la "Adunarea Națională", conduși de Marine Le Pen, se așteaptă la rezultate bune la alegerile locale din martie. Le Pen, care a transformat acum doi ani fostul "Front Național" în "Adunarea Națională", a pătruns demult în tabăra conservator-centristă din Franța. Fostele formațiuni conservatoare și-au pierdut serios relevanța și se ceartă aprig între ele. Marine Le Pen vrea să ajungă la putere la nivel național prin câștigarea mai întâi a administrațiilor locale și regionale. Politicieni din "Adunarea Națională" conduc deja primării și consilii locale. În 2022, Marine Le Pen vrea să câștige alegerile prezidențiale, candidând împotriva președintelui liberal Emmanuel Macron. Acesta a învins-o pe Le Pen în urmă cu trei ani în turul doi al prezidențialelor. Potrivit unui sondaj de opinie din toamna trecută, Le Pen s-ar afla acum cu puțin în fața lui Macron. O evoluție de genul celei din Turngia nu ar mai șoca azi pe absolut nimeni în Franța.

În Spania, conservatorii și populiștii de dreapta de la partidul Vox colaborează în regiunea Andaluzia în cadrul unei coaliții. La nivel național, Vox a devenit a treia forță politică a țării și își continuă ascensiunea în rândul centrului politic. În Olanda, liberalilor premierului Mark Rutte le suflă în ceafă două partide populiste de dreapta. În Belgia, țară fără guvern de 14 luni, naționaliștii de dreapta de la "Vlams Belang" ar fi în prezent cel mai puternic partid, conform sondajelor de opinie. În Finlanda, populiștii de dreapta sunt doar la câteva puncte procentuale în spatele social-democraților și s-au aflat deja la guvernare. Lista ar putea continua: în Elveția, Polonia și Ungaria, naționaliștii și populiștii conduc cu mari majorități. Tabăra "centrist-liberală" este marginalizată în aceste țări de ani buni.

Se înscrie și Germania în această tendință?

A venit acum rândul Germaniei? AfD, care a debutat ca partid eurosceptic în timpul crizei financiare și s-a deplasat tot mai spre dreapta ca formațiune anti-migrație, este deja cel mai mare partid de opoziție din Bundestag. O participare la guvernare într-un land federal ca Turingia pare mai degrabă în continuare un "accident de muncă", un scenariu pe care CDU și FDP nu ar mai vrea să îl vadă repetat. Între timp, premierul numit în Turingia, prin grația AfD, a renunțat la mandat. Parlamentul de land ar putea fi dizolvat.

Pe termen lung însă, nu este exclus ca și Germania să se înscrie în trendul european. Marile partide populare se micșorează sau dispar cu totul. Marginile politice, mai ales cea dreaptă, se întăresc. Înfrângeri, precum cele înregistrate în Austria și Italia, încetinesc acest fenomen, dar în niciun caz nu îl opresc.