Politician moldovean, la discreția regimului separatist de la Tiraspol | Moldova | DW | 14.10.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Politician moldovean, la discreția regimului separatist de la Tiraspol

Moldova reintră sub aripa unui regim cleptocratic, asemănător celui controlat, până în iunie 2019, de controversatul oligarh Vladimir Plahotniuc.

Oamenii fostului regim au reapărut în sistem, au reactivat schemele aducătoare de bani negri și au miză electorală în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Miercuri, 14 octombrie, a început tipărirea buletinelor de vot. Semnale publice tot mai alarmante transmit șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, și ambasadorul SUA din Republica Moldova, Dereck J. Hogan. La 6 ani de la celebra fraudă bancară de 1 miliard de dolari, încă nimeni nu a ajuns după gratii, investigația înaintează greu, iar procesul penal al principalului figurant, condamnat în prima instanță, este amânat cu anii de Curtea de Apel. Mai nou, mai mulți indivizi condamnați anterior în dosare vizând inginerii financiare de miliarde au fost eliberați.

Cum a apărut „un nou stăpân”?

Încă în noiembrie 2019, când deputații PD+PSRM s-au aliat contra schimbărilor dure din justiție și au demis guvernul pro-european condus de Maia Sandu, șeful Delegației UE, Peter Michalko, avertiza asupra neadmiterii reactivării „schemelor din trecut”, care au sărăcit Moldova. Potrivit lui Michalko, „guvernul Sandu a fost unul pro-reformist și a fost demis într-un punct principial în ceea ce privește reforma justiției”. Diplomatul european spunea atunci că instituțiile europene sunt cu ochii pe Republica Moldova și că UE este gata să ofere asistență, dar exclusiv contra reforme palpabile.

Peter Michalko, șeful Delegației UE la Chișinău (DW/S. Ciochina)

Peter Michalko: Instituțiile europene sunt cu ochii pe Republica Moldova

Peter Michalko menționa, în noiembrie 2019, că „ar fi tragic să vedem că justiția din Republica Moldova încă o dată devine capturată - persoanele care au fost implicate în scheme ilegale și de corupție trebuie să înțeleagă că nu mai pot să revină”. Ceea ce s-a întâmplat ulterior, sub guvernarea controlată de Igor Dodon, i-a înaripat pe cei implicați, sub regimul Plahotniuc, „în scheme ilegale și de corupție”. În ultimul său interviu, oferit zilele acestea, ambasadorul UE, Peter Michalko, vorbește deja despre faptul că „oamenii care anterior au servit unor interese particulare în justiţia din Republica Moldova, reapar în sistem”.

La rândul lor, experții economici și politicienii din opoziție de la Chișinău vorbesc deja de câteva luni despre reactivarea schemelor de contrabandă care au alimentat cu bani murdari sistemul paralel creat de Plahotniuc – sistem care acum are un alt stăpân politic. „Caracatița lui Plahotniuc nu s-a distrus. Unii și-au găsit un alt săpân – pe Igor Dodon, iar alții ascultă în continuare de Plahotniuc. Noi am încercat să distrugem această caracatiță, dar am fost demiși exact în momentul în care am ajuns la evaluarea judecătorilor și procurorilor”, susține Olesea Stamate, ex-ministru al justiției în guvernul Maiei Sandu. Potrivit ei, „în acest moment, pentru Igor Dodon, miza cea mai mare este acest scrutin prezidențial, obținerea unui nou mandat de președinte. Și el este gata să poarte discuții și negocieri cu oricine care îi poate crește șansele în acest sens. Plahotniuc și Dodon au jucat împreună mulți ani și nu exclud deloc că acum asistăm la niște înțelegeri între cei doi”, susține Stamate.

Cum ajunge Plahotniuc la „inima” lui Igor Dodon?

Miza ar fi, potrivit analiștilor politici, votul controlat al locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului la alegerile din 1 noiembrie 2020 – un vot care ar depinde de conexiunile oligarhului Plahotniuc cu un cerc îngust politico-economic, extrem de influent (inclusiv la Moscova), din regiunea transnistreană. La alegerile parlamentare din februarie 2019, desfășurate după regulile stabilite atunci de Plahotniuc, peste 30 de mii de transnistreni cu pașapoarte moldovenești au fost transportați, organizat, cu autocarele, la secțiile de votare deschise în partea dreaptă a Nistrului, votând așa cum li s-a spus. Jurnaliștii au reușit să demonstreze atunci că pentru voturi s-a plătit și că transnistrenii care și-au vândut votul nu aveau idee cine sunt concurenții electorali din acel scrutin. În condițiile în care sondajele arată că acum Igor Dodon și Maia Sandu se află la distanță de numai 2% unul de altul, 30 de mii de voturi ale celor din regiunea transnistreană (raportat la numărul de alegători activi) ar putea înclina balanța. Pe acest fundal, a apărut ipoteza că între Dodon și fugarul Plahotniuc ar avea loc negocieri, iar deciziile luate de autoritățile de la Tiraspol (care ba închid regiunea până la 1 decembrie din cauza pandemiei, ba anunță că îi vor lăsa pe transnistreni să vină la vot, în dreapta Nistrului, la 1 noiembrie) confirmă această ipoteză.

Dereck J. Hogan, ambasadorul SUA în Republica Moldova (Facebook/Republik Moldau)

Dereck J. Hogan: Există riscul manipulării voturilor din Transnistria și din diasporă

„La alegerile parlamentare de anul trecut, a fost un număr foarte mare de voturi din Transnistria. Bănuim că a existat o anumită înțelegere între părți. Sper foarte mult că nu se va repeta situația la alegerile din 1 noiembrie”, a accentuat marți, 13 octombrie, într-un interviu, ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan . „Noi ne concentrăm atenția asupra acțiunilor care au loc în timpul participării la vot a alegătorilor din Transnistria. Există riscul manipulării voturilor din Transnistria și din diasporă, a atenționat diplomatul american. De asemenea, el și-a exprimat speranța că nicio autoritate din Republica Moldova nu va fi tentată să folosească pandemia și măsurile sanitare ca instrument politic.