Politica germană rămâne palpitantă în 2019

În Germania nu-i ușor să dai la o parte o cancelară. Parlamentul nu poate să-i dea un vot de neîncredere Angelei Merkel și să o înlăture direct - din motive istorice. În așa-numita Republică de la Weimar, astfel de voturi au avut de prea multe ori efecte destabilizatoare, înlesnind ascensiunea naziștilor - până la preluarea puterii de către Adolf Hitler în 1933. Aceste experiențe i-au determinat pe autorii Constituției germane să hotărască în 1949 ca un vot de neîncredere să fie posibil doar dacă e "constructiv". Acest lucru înseamnă că Merkel ar putea fi înlăturată din funcția de cancelară doar dacă e pregătit un succesor care poate să convingă majoritatea Bundestagului. Nu se întrevede însă niciun rival politic al cancelarei care ar îndeplini acest criteriu.      

Așadar, Merkel va rămâne numărul unu și în 2019, chiar dacă nu mai e lidera Uniunii Creștin-Sociale, ci "doar" șefa guvernului de coaliție format din conservatorii de la Uniunea Creștin-Democrată și Uniunea Creștin-Socială și social-democrații de la SPD. "Merkel are totul în mână în continuare", spune politologul berlinez Thorsten Faas. "Împotriva voinței ei nu poate să o dea nimeni la o parte din funcția de cancelară."   

Până acum, Merkel a răspuns la întrebarea pentru cât timp mai vrea să rămână cancelară cu referirea la sfârșitul perioadei legislative, deci 2021. Ea e însă dispusă să schimbe direcția - a demonstrat-o când a renunțat în mod surprinzător la conducerea partidului CDU. S-ar putea să declare peste noapte că demisionează, așa cum a făcut-o unul din predecesorii ei, Willy Brandt, în 1974.

Constituția Germaniei nu prevede alegeri anticipate obligatorii în astfel de cazuri. E posibil ca un cancelar interimar să conducă guvernul până când Bundestagul alege un nou cancelar. Pe de altă parte, o astfel de demisie nu ar fi un sfârșit potrivit pentru era Merkel.    

Ar fi mai elegant să solicite un vot de încredere în parlament - au făcut-o și alți cancelari în trecut care își doreau să renunțe la funcția lor. Și aici se aplică principiul stabilității, ancorat în Constituție: alegerile anticipate ar fi evitate, dacă se găsește un nou cancelar. Spre exemplu, Annegret Kramp-Karrenbauer, personajul principal din "misiunea ieșirii la pensie" a lui Merkel.

Aceasta e, cel puțin, teoria. "Pe de altă parte, toate partidele din coaliția aflată la guvernare sunt neliniștite, reputația lor e la pământ", spune Faas. "Lucrurile nu pot rămâne așa." Mai ales Partidul Social Democrat e instabil. După scrutinul european din mai 2019 sau după bilanțul intermediar al coaliției, programat pentru toamna anului 2019, e posibl ca social-democrații să părăsească "marea coaliție" de la Berlin, pentru a reduce tensiunile interne. 

Un scenariu ar fi ca Merkel să continue cu un guvern minoritar, tolerată de ecologiști și de liberali. Liberalii (FDP) nu sunt dispuși spre mai mult - cel puțin nu sub conducerea Angelei Merkel. Poate va prelua conducerea Annegret Kramp-Karrenbauer în 2020 și va reuși să inițieaze o coaliție adevărată.

Partidele din actuala coaliție vor să evite alegerile anticipate în 2019, din motive diverse. Noul secretar general al CDU, Paul Ziemiak, a spus că n-are "chef" de anticipate, mulți dintre colegii săi din CDU, CSU și SPD simt la fel. Sondajele de opinie indică rezultate proaste pentru aceste partide, motiv pentru care anticipatele le-ar pune în pericol mandatele de parlamentari și carierele. Se spune că nici președintele federal nu e un fan al alegerilor anticipate. Potrivit Constituției, el ar trebui să declare inițierea acestei proceduri.

Pe Merkel o ajută faptul că majoritatea cetățenilor vor ca ea să rămână cancelară. Acesta e rezultatul celui mai recent sondaj Deutschland-Trend, care reflectă că șefa de guvern a devenit mai populară în ultimul timp. Dar adversarii ei cei mai mari, populiștii de dreapta, ar putea să-i creeze dificultăți și în 2019.

Spre exemplu la alegerile europene. "Astfel de alegeri considerate secundare avantajează mai degrabă partidele care protestează împotriva establishment-ului", spune politologul Faas. Partidul populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) vrea să facă front comun cu formațiuni populiste din Italia și Austria în Parlamentul European. Nu se știe dacă va reuși. Experții estimează însă că aceste partide vor avea mai mult succes în 2019 decât la ultimul scrutin european.

În plus, vor avea loc trei alegeri regionale în landurile din estul Germaniei de care trebuie să treacă cu bine creștin-democrații. AfD s-ar putea să obțină rezultatul cel mai bun în landurile Turingia, Saxonia și Brandenburg. Tot în 2019 au loc alegeri locale în nouă landuri federale, un prilej pentru AfD de a-și crește influența la nivelul primăriilor și consiliilor locale.  

Planul lui Merkel pentru 2019 e ca CDU să-și recâștige electoratul pierdut în favoarea Alternativei pentru Germania. În cazul în care conservatorii nu vor reuși acest lucru, se va ajunge la tensiuni în CDU.

Alegerile din 2019 vor determina "dacă guvernul ține sau nu", spune politologul Faas. După aceea, crește probabilitatea unor alegeri parlamentare anticipate.