Politica externă a Republicii Moldova: cu ce s-a remarcat în 2021 și ce se așteaptă în 2022 | Moldova | DW | 19.01.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Politica externă a Republicii Moldova: cu ce s-a remarcat în 2021 și ce se așteaptă în 2022

În 2021, Republica Moldova a ieșit din izolarea externă, dar s-a ciocnit cu un nou șantaj din partea Federației Ruse.

Chișinău imagine de la sărbătorirea Zilei Naționale a Republicii Moldova

Președinta Maia Sandu, alături de omologii din Ucraina, Volodimir Zelenski (stânga), România, Klaus Iohannis și Polonia, Andrzej Duda (dreapta)

Anul 2021 pe plan extern poate fi împărțit în două etape importante. Prima jumătate a fost marcată în exclusivitate de președinta Maia Sandu, care, după alegerile prezidențiale din 2020, a început procesul de ieșire din izolarea internațională în care se afla Republica Moldova.

A doua jumătate a anului a fost marcată de tensionarea relațiilor cu Federația Rusă, în special în toamnă, când țara s-a confruntat cu o serioasă criză a gazelor. Totodată, sfârșitul anului 2021 și începutul lui 2022 prezintă îngrijorări legate de riscul agravării situației la frontiera cu Ucraina și a negocierilor dificile dintre SUA și Rusia.

Belgia Bruxelles președinta Moldovei Maia Sandu și președinta CE Ursula von der Leyen

Maia Sandu la Bruxelles, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

Anul relansării relațiilor externe

După ce guvernările Partidului Democrat socialiștilor au adus Republica Moldova practic în izolare internațională, din cauza derapajelor din politica externă, președinta Maia Sandu a început un amplu proces de restabilire a relațiilor cu partenerii occidentali. Astfel, în februarie, președinta avut o vizită importantă la Bruxelles, unde a discutat cu conducătorii instituțiilor-cheie ale Uniunii Europene.

După aceasta a urmat o întâlnire cu Președintele Franței, Emmanuel Macron, iar în luna mai a efectuat o vizită oficială la Berlin, la invitația președintelui Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, în cadul căreia Maia Sandu a discutat și cu ex-cancelara Angela Merkel. La rândul său, președintele german a efectuat o vizită de răspuns în septembrie 2021, unde a declarat tot sprijinul pentru noua guvernare de la Chișinău. În cadrul multiplelor întâlniri internaționale ale oficialilor moldoveni, partenerii externi au făcut declarații de susținere atât politică, cât și economică, cum ar fi cea a Comisiei Europene, care în iunie a anunțat lansarea unui Plan de recuperare economică pentru Republica Moldova, în sumă totală de până la 600 de milioane euro.

Germania Maia Sandu se întâlnește cu Frank-Walter Steinmeier

Președinta Moldovei, Maia Sandu, la Berlin, alături de președintele german Frank-Walter Steinmeier

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, este de părere că anul 2021 a plasat Republica Moldova într-o nouă albie în regiune și a reconectat țara la comunitatea țărilor democratice, care a atras mai mult sprijin din partea partenerilor de dezvoltare în rezolvarea problemelor legate de crizele cu care s-a confruntat țara.

„În 2021 Republica Moldova a ieșit din izolare. Mai mult decât atât, țara se bucură acum de un sprijin fără precedent din partea partenerilor noștri internaționali. A fost relansată agenda noastră europeană, s-au stabilit niște legături mai speciale cu mai multe țări membre, printre care Franța. Moldova a participat la Summit-ul pentru Democrație, o inițiativă lansată de președintele Biden, unde țara a fost prezentă la acest eveniment din perspectiva unei insule de speranță aici în regiune. Evident că a fost și un an cu mai multe provocări. Una din prioritățile politicii externe pe care am observat-o la nivelul președintelui țării, dar și în activitățile Guvernului, a fost obiectivul de a lansa un dialog și cu parteneri mai complicați, cum este Federația Rusă. Totodată, sunt mai multe chestiuni care nu au fost rezolvate anul trecut și care rămân drept priorități pentru acest an iar subiectul energetic nu poate să nu fie un subiect de politică externă”, a declarat pentru DW Iulian Groza.

Relația complicată cu Rusia

După victoria Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile parlamentare din vara lui 2021 și alegerea unui nou guvern au început să apară și primele tensiuni în relația cu Federația Rusă. În luna august, la scurt timp după crearea noului guvern, la Chișinău a venit șeful adjunct al administrației de la Kremlin, Dmitri Kozak, care a declarat subtil că: „Noi ne aşteptăm la un dialog constructiv, să fie respectate interesele noastre... Actuala conducere de la Chişinău înţelege acest lucru şi noi suntem obligaţi să înţelegem. Noi ne dorim să fie înţelese şi interesele noastre naţionale”. Tot atunci au fost și discuții legate de livrările de gaze. Ulterior, în toamnă, a urmat o adevărată criză a gazelor, care, potrivit experților de la Chișinău, a fost folosită pe post de șantaj din partea Moscovei.

Mădălin Necșuțu, jurnalist și expert de la Chișinău, consideră că, dacă în primele nouă luni Rusia nu a înregistrat foarte mari succese în Republica Moldova, atunci sfârșitul de an a aparținut Rusiei în relația cu Chișinăul.

Rusia | Gazprom | gaze

Livrările de gaze ale Gazprom în Republica Moldova sunt folosite ca instrument de șantaj și presiune de către Rusia

„La început de an, Maia Sandu a refăcut relațiile cu vecinii și partenerii de dezvoltare în acel turneu diplomatic iar Moscovei nu i-a picat bine acest lucru. A continuat apoi cu criza vaccinurilor, când Rusia a pierdut această bătălie de imagine cu vestul, care a reușit să aducă vaccinul mai repede la Chișinău. Acest lucru, practic, a ajutat forțele pro-europene în perspectiva alegerilor anticipate din 11 iulie 2021. Dar problema a venit în toamnă, când contractul de furnizare a gazelor cu Gazprom a expirat și Rusia și-a arătat din nou forța pe care încă o are în Republica Moldova. Acel contract se prelungește din 2007, dar condițiile s-au văzut că nu au fost cele mai avantajoase pentru Republica Moldova. Mai important este că Rusia ține în tensiune Chișinăul chiar de la semnarea unui contract nou și asta s-a văzut la prima plată a facturii la gaze. Atunci am văzut din nou cât de important este pentru Republica Moldova să își diversifice sursele de energie. Rusia a forțat o vizită a Maiei Sandu la Moscova tocmai pentru a arăta dependența de imagine foarte puternică pe care Moldova o are față de Federația Rusă. Așa că lucrurile au evoluat și vedem că și la începutul lui 2022 în defavoarea Republicii Moldova”, a spus pentru DW jurnalistul.

Conflictul transnistrean și tensionarea situației regionale

Un subiect aparte în relația cu Federația Rusă, care a marcat și anul 2021, este conflictul înghețat din Transnistria. În acest an, acesta a fost înghețat și mai tare iar procesul de negociere privind rezolvarea conflictului a fost stopat. Cu toate că, atât la întâlnirea cu Kozak, cât și în cadrul vizitei oficiale a ministrului de externe Nicu Popescu la Moscova, acest subiect a fost pus în discuție, în 2021 nu a avut loc nici o reuniune în formatul 5+2. O altă problemă o constituie tensionarea situației din regiune, după ce Rusia a dislocat un număr mare de forțe armate la frontiera cu Ucraina iar negocierile din cadrul Consiliului NATO-Rusia de la începutul lui 2022 s-au redus la declarații tăioase și lipsă de consens. În această situație, mai mulți analiști de la Chișinău se arată îngrijorați și vorbesc despre posibile răsturnări de situație în cazul transnistrean.

Rusia exerciții militare

Rusia a desfășurat 100.000 de soldați la frontiera cu Ucraina

„De la începutul pandemiei, din martie 2020, practic este un îngheț pe relația dintre Chișinău și Tiraspol. Până în prezent, Tiraspolul a fost partea care a inițiat acest îngheț. Dar în ultimele luni vedem o activare a acestora, care vine la îndemnul Rusiei, pentru că, să nu uităm, Tiraspolul este doar un proxy politic al acesteia, care s-a activat în ultimele luni tocmai pentru a determina Chișinăul să facă anumite concesii sau anumite mișcări în dosarul transnistrean. Chișinăul nu vrea să se angajeze în acest dosar, nu vrea deocamdată să poarte negocieri și nici nu este avantajat de contextul internațional. Dacă ar fi să vorbim despre relația Rusiei cu alte țări, cum ar fi Ucraina, am văzut pe tot parcursul lui 2021 o evoluție într-un tempo care a mers până aproape de război. Vedem 100.000 de trupe rusești dislocate la granițele Ucrainei. Vedem niște condiții pe care Rusia le pune ultimativ Occidentului de a se retrage din această parte a Europei. Aceasta arată o gândire care ne aduce aminte de Războiul Rece, de împărțire a sferelor de influență, când agresorul este tocmai Rusia. Sigur, în regiunea transnistreană există 1000-2000 de soldați. Să nu uităm că Grupul Operativ al trupelor ruse se subordonează direct Districtului de vest cu sediul la Sankt Petersburg din Rusia. Deci, vedem soldați și nu vorbim numai de pacificatorii ruși din Transnistria, vorbim de efective militare ale Rusiei, la modul cel mai propriu, pe teritoriul R. Moldova, care pot servi întotdeauna ca o trupă de șoc”, a conchis Mădălin Necșuțu.