Politica economică a noului guvern

Componenţa noului guvern oferă deja câteva indicii cu privire la programul său economic. Cooptarea la Finanţe a viceguvernatorului Florin Georgescu este semnul principal că premierul desemnat intenţionează să ţină bine în frâu finanţele publice. În ciuda aspiraţiilor sociale ale simpatizanţilor săi de stânga, Victor Ponta este mai preocupat de previzibilitate şi stabilitate economică decât guvernele anterioare PDL, deoarece el are motive serioase să spere că va guverna şi după alegeri. De fapt Victor Ponta îşi pregăteşte el însuşi terenul pentru viitoarea guvernare şi ar fi o gravă nesocotinţă să arunce cu banii în stânga şi în dreapta când ştie că tot el va administra ţara şi după 2012. În orice caz luni seară, când a prezentat cabinetul, Victor Ponta nu a făcut nici cea mai mică referire la aspectele financiare, exceptând anunţul privitor la începerea neoficială a negocierilor cu FMI.

Din echipa economică mai face parte însă şi tânărul economist Lucian Isar, o figură şarmantă a noului val care este înconjurat şi de aura romantică a marelui speculator, „excomunicat” din sistemul de bancar de BNR după „atacurile” asupra leului din 2008. Promovat de liberalul Crin Antonescu, Lucian Isar ar fi menit să insufle noului cabinet imaginaţia şi inspiraţia care a lipsit mereu guvernelor anterioare. Liberalii speră să depăşească faza austerităţii lipsite de orizont şi să imagineze soluţii economice pentru relansare, reluând negocierile cu FMI pe alte temeiuri. Florin Georgescu un vechi „meseriaş” şi un tânăr „virtuoz” ca Isar ar fi, în ciuda episoadelor din trecut, o echipă menită să scoată finanţele din starea mohorâtă de astăzi.

Probabil că primul aspect care va trebui clarificat este declaraţia preşedintelui Traian Băsescu că există 5 miliarde de euro gata pregătiţi pentru majorarea salariilor. Fostul ministru de Finanţe a confirmat că banii există şi că destinaţia lor ar fi cea menţionată.

Viitorul probabil ministru delegat, Călin Isar, a făcut însă cu puţin timp înaintea nominalizării sale câteva comentarii foarte circumspecte. Ele ar putea fi privite ca un indiciu, singurul deocamdată, privind orientarea de ansamblu a viitorului cabinet.

Comentând afirmaţia preşedintelui privind depozitul de 5 miliarde din trezorerie, Lucian Isar a scris că „şi în decembrie anul trecut aceleaşi autorităţi menţionau un tampon de trezorerie semnificativ. După acest anunţ, în primul trimestru, Ministerul de Finanţe a împrumutat mult mai mult decât în alte perioade similare. Suplimentar, Finanţele au mutat încasări de impozite din aprilie în martie. Date fiind aceste fluxuri suplimentare în primul trimestru, ori autorităţile nu au spus adevărul în noiembrie şi decembrie ori au dezinformat acum. Momentul dezinformării este important. Dacă dezinformarea a avut loc acum atunci întreaga invitaţie la reîntregirea salariilor sună a capcană.” Cu toate acestea viitorul posibil ministru delegat pentru Mediul de afaceri crede că „indiferent de situaţie există soluţii pentru reintrarea în normalitate.”

Un alt tânăr economist care a atras atenţia prin analizele sale tehnice, Florin Cîţu, care a criticat nu doar politica guvernamentală, ci şi politica BNR, a fost mai categoric: „Rămâne o singură variantă, a scris el. Banii pe care îi are acum (guvernul) la dispoziţie sunt bani împrumutaţi de ministerul de finanţe. Perfect. Dar Ministerul de Finanţe trebuie să împrumute bani doar pentru a acoperi deficitul bugetar şi plata dobânzilor datoriei externe. Sper ca noul guvern să aibă înţelepciunea să plătească anticipat aceşti bani creditorilor.”

Dar spre deosebire de economiştii din şcoala lui Milton Friedman, cum este Florin Cîţu, Lucian Isar a pledat recent pentru creşterea salariului minim pe economie, ceea ce pare să fie deja o idee acceptată de Victor Ponta. Lucian Isar a dezvoltat o amplă argumentaţie în care a arătat că, deşi este o distorsiune a pieţei libere, salariul minim stabilit prin lege poate opera pozitiv prin compensare la alte distorsiuni.

În orice caz frâiele finanţelor vor fi la Florin Georgescu despre care paradoxal ştim mult mai puţin decât despre tinerii care au irupt dezinvolt în dezbaterea publică. El a fost ministru de Finanţe timp de 4 ani în guvernul Văcăroiu într-o economie practic comunistă şi înr-un context politic cu totul diferit şi de aceea performanţa sa este nerelevantă. Iar cât priveşte politica BNR de ţintire a inflaţiei, ea a fost criticată insistent inclusiv de Lucian Isar.

În cele din urmă partenerii de contract ai României, FMI, UE şi BM au la rândul lor un cuvânt de spus, deşi se pare că noul guvern speră să obţină nu derogări, ci o schimbare de optică.