Politica de la Bucureşti şi Moldova din stînga Prutului

Preşedintele Traian Băsescu manifestă în orice caz o atenţie fără precedent pentru situaţia românilor din stînga Prutului. El spus anul trecut în cadrul unui interviu că intenţionează să condamne Pactul Ribbentrop-Molotov. Desigur că nu poate fi vorba numai de un gest simbolic, de vreme ce înţelegerea dintre Hitler şi Stalin mai fost o dată condamnată de Parlamentul de la Bucureşti, după 1990.

Se pare că Preşedintele Traian Băsescu doreşte mai mult decît beneficiile unei simple şi neangajante retorici patriotice. O confirmare este faptul că, în noaptea de Revelion, aflat pe o mare scenă în Piaţa Constituţiei din Bucureşti, Preşedintele Traian Băsescu a făcut din nou trimitere la Basarabia, spunînd că îşi îndreaptă gîndurile către cei care, “fără voia lor”, se află în alte state şi regimuri politice, aşa cum sînt românii din Republica Moldova.

De altfel relaţia dintre Bucureşti şi Chişinău a devenit suficient de spectaculoasă pentru a îngădui referiri tot mai numeroase. Guvernul de la Chişinău a expulzat în anii trecuţi mai mulţi diplomaţi acuzîndu-i de spionaj, anul trecut a cerut rechemarea altui diplomat bănuit de corupţie, iar către sfîrşitul anului a expulzat doi preoţi ortodocşi din România care aveau parohii în Republica Moldova. Toate aceste acte de nervozitate au fost amplificate de polemica pe tema originii aşa numitei “limbii moldoveneşti”. Relaţia dintre Biserica Ortodoxă Română şi cea din Rusia a dublat însă mereu relaţia politică dintre Bucureşti şi Chişinău şi de aceea expulzarea preoţilor, săvîrşită de autorităţile civile şi nu religioase, arată un grad înalt de implicare al Moscovei în politica Republicii Moldova şi care nu se limitează la problema Transnistriei.

În România, deşi Moldova din stînga Prutului este privită cu empatie, subiectul nu are încă dimensiunea unei reale preocupări politice. După 1990, opinia publică din România a fost descurajată de dificulatăţile politice şi de cele economice să regîndească reintegrarea Basarabiei şi de aceea, astăzi, referirile tot mai insistente ale Preşedintelui au luat prin suprindere. În aceste circumstanţe, este greu de crezut că Traian Băsescu ar avea în vedere un scop minor, legat de alegerile din anul acesta, întrucît subiectul Basarabiei provoacă mai curînd circumspecţie decît entuziasme spontane. În cazul cel mai modest, Traian Băsescu ar dori ca românii din republica Moldova, indiferent de originea lor etnică, să dobîndească uşor cetăţenia română. El s-a referit adesea la reechilibarea pieţei muncii din România cu forţă de muncă sosită de dincolo de Prut. Nu ştim însă pînă la urmă care este amploarea pe care Preşedintele o dă subiectului, dar în orice caz se poate observa, că fără o majoritate parlamentară care să-i fie favorabilă şansele de a-şi atinge obiectivele sînt reduse.