Polemică pe tema proprietăţii

Preşedintele Iliescu a vizitat ieri satul băcăuan Agăş, acolo unde mai multe case au fost distruse de inundaţii. Reacţia sa a fost surprinzătoare. Pe de o parte, Preşedintele a remarcat că oamenii nu mai ştiu să se apere împotriva torenţilor şi că fac defrişări masive care favorizează viiturile.

Pe de altă parte însă, el tras concluzia că la originea acestor nenorociri s-ar afla legea de restituire a pădurilor. "Am făcut această prostie istorică cu împroprietărirea", a spus Preşedintele Iliescu , care adaugă astfel o nouă piesă la un dosar foarte gros privitor la proprietate. Chiar imediat după alegerile din anul 2000, într-o perioadă în care Parlamentul făcuse, totuşi, progrese în legislaţia de restituire, Preşedintele declara, tot într-un judeţ moldovenesc, că "proprietatea privată este un moft". Convingerile sale comuniste răzbat mereu, cu fiecare împrejurare. Preşedintele Iliescu nu a recomandat însă revizuirea restituirilor sau renaţionalizarea pădurilor. El s-a mulţumit să propună o legislaţie mai severă privind exploatarea pădurilor în aşa fel încît să fie evitate defrişările iraţionale.

Cu toate astea a fost evident că Preşedintele nu încurajează procesul de restituire. Ion Iliescu dă impresia că se plasează în opoziţie cu tendinţele cele mai subliniate ale societăţii româneşti de astăzi. Nu doar ţăranii şi urmasii lor, dar şi una dintre categoriile cele mai pasive din punct de vedere social şi politic, adică preoţii şi călugării ortodocşi, se pronunţă tot mai clar în favoarea restituirilor integrale. Chiar ieri cînd Preşedintele spunea ce spunea despre restituire, stareţii şi preoţii de la bisericile monumente istorice din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor au adresat o scrisoare deschisă premierului Adrian Năstase şi Guvernului solicitînd restituirea integrală a Fondului Religionar Bisericesc.

Arhiepiscopul Pimen, solicitase anterior cu insistenţă restituirea integrală a pădurilor, dar fără succes. Dimpotrivă demersul său a provocat reacţii de iritare în Guvern, care limitase restituirile la 30 de hectare. De astă dată, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor i-a mobilizat pe toţi preoţii cu scopul de a demonstra că este voba de o revendicare comunitară şi nu a unei singure persoane. Clerul ortodox doreşte să obţină autonomia financiară în aşa fel încît să poată restaura şi întreţine bisericile monumente istorice din Nordul Moldovei fără să mai ceară bani de la bugetul statului. E vorba aici de independeţă economică, dar şi culturală în sens mai larg.

Tulburator este că România pare guvernată într-un sens predominant etatist, aşa cum demonstrează declaraţiile preşedintelui, în timp ce societatea revendică, dimpotrivă, mai multă libertate.