Podiumul politicienilor analfabeți | România | DW | 21.08.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Ceremoniile realităţii

Podiumul politicienilor analfabeți

La fel ca în anii ’50, pleava societății a fost calificată pentru funcții politice la locul de muncă. Școala de politruci Ștefan Gheorghiu a fost înlocuită de multe dintre fabricile de diplome.

Imediat după 1989 au aterizat în jungla politică o serie de personaje oportuniste anonime care au ocupat teritoriul laolaltă cu activul PCR care a stat la pîndă așteptînd fuga lui Ceaușescu și căderea regimului. Mai exact, contribuind, împreună cu Securitatea, la ocuparea dregătoriilor prin care să-și adjudece puterea politică.

La fel ca în anii ’50, indivizi reciclabili au contribuit la consolidarea puterii FSN și a liderului suprem Ion Iliescu. Președintele provizoriu a știut să-și apropie „puterea poporului“, la fel cum se petrecuse și la începutul instaurării comunismului, cînd scursura societății a fost promovată în funcții politice la locul de muncă. Satele au fost pustiite de oamenii gospodari, iar întreprinderile au încăput pe mîinile politrucilor cu patru clase, inginerii sau maiștrii fiind trecuți la munca de jos.

După ’89, o serie de strungari, tîmplari, mecanici, mineri, președinți de CAP-uri sau IAS-uri au ajuns, după scurte perioade de acomodare în funcții politice modeste, direct în Parlamentul României. De la strungar la senator s-a dovedit a fi doar o aruncătură de băț, iar de la mecanic la ministru așijderea. Impostura a fost folosită de puterea politică drept floare la butonieră pentru a-și asigura în felul acesta potențialul de cadre. Campion al celor spuse este PSD-ul de azi, dar și celelalte partide încurajează mercenariatul politic.

O carte albă a analfabeților care au condus și conduc România ar putea fi manualul de căpătîi al alegătorului. La fel, o carte albă a multor zeci, poate sute de parlamentari care au fost cercetați penal, arestați și condamnați de-a lungul a treizeci de ani ar mai deschide ochii românilor care preț de un minut, cît țin ștampila de vot în mînă, au posibilitatea să aleagă între politicienii onești, atîția cîți sînt, și cei corupți.

De la strungar la parlamentar

Unul dintre cei mai agramați și corozivi politicieni din actualul Parlament este senatorul Șerban Nicolae. El e acela care, în urmă cu trei ani, într-o ședință a camerelor reunite ale Parlamentului, a jignit-o pe deputata USR Cosette Chichirău printr-un limbaj de mahala care nu poate fi reprodus. Prima dragoste, anume limbajul suburban, îl urmărește și acum pe ditamai senatorul. Pînă în 1990, Șerban Nicolae a lucrat ca muncitor la Întreprinderea de Mecanică Fină din Bucureși. Imediat după căderea regimului ceaușist a aterizat în politică, îngroșînd rîndurile FSN. După cîțiva ani a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Româno-Americană, una dintre fabricile de diplome. A fost consilierul lui Ion Iliescu, a deținut mai multe mandate de senator, fiind și membru în mai multe comisii parlamentare. În calitate de avocat al lui Cătălin Voicu, condamnat la șapte ani de închisoare pentru trafic de influență, a fost în același timp și șoferul de serviciu al acestuia.

Un alt personaj care a plecat de la munca de jos și a ajuns la vîrful politicii este Valeriu Zgonea. A fost lăcătuș mecanic, meserie pe care a uitat să o treacă în CV, ajungînd în mandatul 2012-2016 președintele Camerei Deputaților, adică al treilea om în stat. La un moment dat a absolvit Facultatea de Căi Ferate la învățămîntul seral, corvoadă pentru care i-au trebuit opt ani. A fost condamnat la trei ani de închisoare pentru trafic de influență și luare de mită.

Liviu Dragnea este unul dintre parlamentarii-infractori care se pot lăuda cu mai multe diplome universitare. În comunism, a absolvit Facultatea de Transporturi, unde a rămas repetent un an. Este și el posesorul unei licențe obținute la una dintre fabricile de diplome, anume la Universitatea Ecologică. Carmen Dan, fostul ministru de Interne, protejata lui Dragnea, a trecut și ea pe la Universitatea Ecologică, pentru a avansa apoi de la o umilă secretară de școală la funcția de ministru.

Să nu-l uităm pe Crin Antonescu, cel care a rămas de două ori repetent în timpul  facultății. Declarația lui în momentul în care cazul cu pricina a fost intens mediatizat este aiuritoare: „Am făcut Facultatea de Istorie-Filozofie și, la un moment dat, am repetat, nu am rămas repetent, am repetat deliberat doi ani“. Motivația celui care avea să fie pentru o scurtă perioadă președintele interimar al României a fost aceea că a decis să repete doi ani de facultate pentru a nu fi repartizat în provincie.

Atît de mult a evitat Crin Antonescu să nu ajungă în provincie, repetînd „deliberat“ doi ani de facultate, încît după absolvire, în 1985, a fost repartizat să predea istoria tocmai în comuna Solești din județul Vaslui.

Sînt doar cîteva exemple de indivizi care au aterizat din fabrici și uzine direct în politică. Indivizi care, la fel ca în anii ’50, s-au calificat la locul de muncă. În locul școlii politice Ștefan Gheorghiu analfabeții care ne conduc au absolvit facultăți particulare pe puncte, au mai multe doctorate adjudecate în doar trei-patru ani, sînt colecționari de diplome obținute fraudulos. Sistemul de învățămînt este penetrat de politicieni carieriști, în condițiile în care unii profesori universitari sînt coordonatori de doctorate plagiate ale penalilor.

Cîtă impostură, atîta orbire și ignoranță a societății. Cît analfabetism în rîndul politicienilor, atîta prostie virulentă care ne scrie în continuare destinul.  

Vă mai recomandăm