Poate UE sa opreasca planurile lui Dragnea, pana la alegeri? | Vocile celorlalţi | DW | 14.05.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalţi

Poate UE sa opreasca planurile lui Dragnea, pana la alegeri?

Nu este prima data cand autoritatile de la Bucuresti sunt avertizate ca urmeaza Articolul 7 din Tratatul UE, dar de data aceasta o spune, oficial, Frans Timmermans, prim-vicepresedintele Comisiei Europene. (Ziare.com)

Frans Timmermans (picture-alliance/dpa/B. Pedersen)

Frans Timmermans: Articolul 7 din Tratatul UE va fi declansat in cazul Romaniei daca modificarile aduse Codurilor Penale vor intra in vigoare.

Frans Timmermans a vorbit despre Articolul 7 in cazul Romaniei pentru prima data, a doua zi dupa ce s-a intalnit, la Sibiu, cu liderii socialisti din Uniune, o reuniune informala la care Viorica Dancila si Liviu Dragnea nu au avut acces.

Au fost luari de pozitie in care oficialul CE a avertizat ca institutia este pregatita sa ia masuri suplimentare de sanctionare a autoritatilor de la Bucuresti, dar niciodata pana acum nu s-a referit direct la activarea Articolului 7. S-au referit altii, europarlamentarii care au fost prezenti la ultima plenara a actualei legislaturi europene si unde s-a discutat despre statul de drept in Romania, deja un motiv comun al dezbaterilor din Uniunea Europeana.

Cu totii sunt insa constienti ca acest mecanism pe care Uniunea il are pentru a determina un stat sa revina pe traseul democratic este insuficient si mai degraba simbolic.

Ce inseamna Articolul 7 si care ii sunt limitele

In cazul Poloniei si Ungariei, suntem in situatia in care a fost declansata procedura pentru activarea Art.7, dar pana la sanctiunea propriu-zisa drumul e lung. Iar euroscepticismul din ultimii ani ajuta din plin statele in cazul carora UE a constatat derapaje sa contraatace si sa conteste chiar legitimitatea Uniunii.

Statul de drept este un concept-cheie al Uniunii Europene, definit chiar in Tratatul privind Uniunea Europeana, in cel de-al doilea articol. O incalcare a valorilor UE justifica, astfel, o reactie la nivelul UE - reactie prevazuta de procedura de la Articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeana.

Aceasta presupune doua mecanisme - masuri preventive, daca exista un risc evident de incalcare a valorilor UE, si sanctiuni, daca s-a produs deja o astfel de incalcare.

Posibilele sanctiuni impotriva tarii UE in cauza nu sunt clar definite in tratatele UE, dar ar putea include suspendarea drepturilor de vot in Consiliul European.

In ambele mecanisme, se arata intr-o informare a Parlamentului European, decizia finala trebuie sa fie luata de reprezentantii statelor membre in cadrul Consiliului, dar pragurile pentru a ajunge la o decizie sunt diferite. In cadrul mecanismului de prevenire, decizia in Consiliu necesita o majoritate de patru cincimi din statele membre, in timp ce determinarea existentei unei incalcari necesita unanimitate intre sefii de state si de guverne ai UE.

Statul membru in cauza nu participa la vot.

Pentru a fi adoptata, propunerea trebuie sa primeasca sprijinul majoritatii absolute a deputatilor europeni, adica 376 de voturi pentru, si a doua treimi din deputatii europeni care participa la vot.

Asadar, pentru ca Articolul 7 sa fie activat, e nevoie de majoritate absoluta la vot.

Or, nu e greu de prevazut ca vor exista blocaje, pentru ca un stat il va proteja pe celalalt. De pilda, in cazul concret al Ungariei si Poloniei, tari pentru care s-a declansat procedura de activare a Art. 7, scenariul cel mai probabil e ca fiecare sa blocheze, in virtutea dreptului de veto, votul pentru cealalta.

Cazul romanesc si nevoia unor sanctiuni mai puternice. Si a votului

Felul in care Guvernul de la Bucuresti a trecut peste orice avertisment european, pentru a servi intereselor lui Liviu Dragnea si ale grupului din jurul acestuia, i-a facut pe liderii europeni sa inteleaga ca potentialul simbolic al Articolului 7 este epuizabil.

Lui Liviu Dragnea si Vioricai Dancila nu le este rusine ca aduc Romania in situatia de a fi amenintata cu sanctionarea. La ultima dezbatere privind incalcarile statului de drept in Romania, prim-ministrul Romaniei nici macar nu a fost in sala de la Strasbourg. Iar Liviu Dragnea a sacrificat partidul, pentru ca PSD este propus pentru exludere din familia socialistilor europeni, doar pentru a-si salva libertatea si reteaua de putere.

Manfred Weber, candidatul popularilor la sefia Comisiei Europene si cotat cu prima sansa de a ajunge in aceasta functie, propune, in chiar proiectul de candidatura, un mecanism nou, care sa lege direct fondurile europene de statul de drept.

Extrag din interviul pe care Weber l-a acordat Ziare.com:

"Putem sa ne gandim la un mecanism care sa opreasca finantarile europene intr-un astfel de caz, dar acestea vor trebui compensate de la bugetele nationale. Deci cei care se bazeaza pe finantari, fermierii de exemplu, isi vor primi banii, nu vor pierde nimic, Guvernul este cel care va fi silit sa gaseasca solutiile de compensare.

Asta inseamna ca va trebui sa punem presiune pe guvernele in exercitiu. Obiectivul meu este sa evit sa sufere oamenii care sunt beneficiarii finali ai banilor.

Pe de alta parte, trebuie sa spun ca guvernele nu sunt cazute din cer, ci sunt rezultatul unei majoritati politice din tara respectiva. Cetatenii din acolo trebuie sa constientizeze ca se intampla ceva in neregula, ca lucrurile evolueaza in sens negativ, bineinteles fara a suferi direct de pe urma taierilor de fonduri europene".

Oricat de sever suna, e nevoie de conditionarea banilor europeni care ajung la
Budapesta sau Bucuresti, iar oamenii trebuie sa inteleaga ca nu UE, ci propriul guvern ii insala, spune, intr-un dialog cu Ziare.com, si europarlamentarul Frank Engel, presedintele Partidului Crestin Social din Luxemburg, din care face parte si Jean Claude Juncker, actualul sef al Comisiei Europene.

"Avem acest Articol 7, care nu mentioneaza decat pierderea dreptului de vot. Nu putem exclude pe cineva, nici sa il fortam prin alte mijloace. Este motivul pentru care avem nevoie de aceasta conditionare a fondurilor structurale de statul de drept.

Cetatenii trebuie sa inteleaga ca nu noi suntem cei care pedepsesc, ci ei sunt luati ostatici de propriul guvern.

La urma urmei, oamenii sunt cei care trebuie sa vada ca sunt inselati si nu suntem noi - UE - cei care ii insala, ci propriul lor guvern. In acelasi timp, Uniunea Europeana nu poate fi tatal sever care merge de-a lungul teritoriului sau pentru a disciplina guverne.

Putem avertiza, putem denunta derapajele, dar nu putem rezolva probleme interne".

De ce acum

Sunt doua motive:

1. Atunci cand Comisia Europeana decide sa transmita un mesaj atat de transant, inseamna ca are date ca Guvernul condus de Dragnea/Dancila nu va face niciun pas inapoi in privinta modificarilor aduse Codurilor, care au facut institutiile europene sa ia pozitie sincron.

Explica Angela Cristea, sefa Reprezentantei Comisiei CE la Bucuresti, care admite, si ea, ca Articolul 7 si-a atins limitele:

"Noi intotdeauna urmarim, pe de o parte, ceea ce se declara si, pe de alta parte, ceea ce se face. Ne facem o proprie analiza pe toate sursele de informare pe care le avem, verificam daca este credibil sau nu ca se va si intampla ceea ce se declara.

In ultimul timp, ni s-a parut ca este destul de credibil riscul adoptarii acestor ordonante, pentru ca ele, pe de o parte, au fost trimise in consultare inter-institutionala, iar pe de alta parte, lideri puternici ai coalitiei de guvernare au cerut impetuos adoptarea acestor ordonate.

De aceea, am hotarat sa nu asteptam sa se produca raul, ci sa actionam in amonte, cu acel avertisment transmis de prim-vicepresedintele Timmermans".

Situatia la care facea referire Anglea Cristea era aceea a ordonantelor Toader, oprite de la adoptare dupa ce institutiile europene au decis sa transmita avertisment dupa avertisment.

2. Nu trebuie scapat din vedere contextul, care este electoral, iar pe agenda electorala a UE statul de drept a devenit o tema importanta.

Sanctionarea statelor-problema si recuperarea mecanismelor democratice este, asadar, si o promisiune pe care liderii europeni - Manfred Weber, Frans Timmermans - o fac statelor unde incalcarile normelor europene lipsesc sau nu sunt atat de flagrante sau macar nu pot fi puse intr-o poveste a valorilor europene.

Frans Timmermans a scris scrisoarea in care aminteste de Articolul 7 si de nevoia inlocuirii MCV cu un mecanism mai puternic in calitate de prim-vicepresedinte al Comisiei Europene, dar a facut acest lucru la o zi dupa ce s-a intors de la Sibiu, unde socialistii europeni au avut o reuniune informala, in marja summit-ului Consiliului European.

Ar fi fost formala reuniunea PES - asa cum a fost cea a popularilor - daca partidul membru din Romania, adica PSD, ar mai fi fost frecventabil. Cum insa PES a inghetat toate relatiile cu partidul si cu oamenii lui Liviu Dragnea, socialistii s-au intalnit in cerc restrans, dar cu participarea, totusi, a lui Frans Timmermans.

Au fost la aceasta reuniune premierii social-democrati din UE, care oricum participau la summit-ul informal al Consiliului, asa ca e lesne de inteles ca prezenta lui Frans Timmermans, candidatul PES pentru presedintia CE, trebuia sa aiba un sens.

Oficial, socialistii europeni nu au transmis nimic din agenda discutata la Sibiu. Neoficial, au dat de inteles ca se situeaza de partea UE si a celorlalte grupuri mari - PPE, ALDE - si impotriva Guvernului de la Bucuresti, ale carui derapaje servesc, iata, si ca teme pe agenda electorala a Uniunii.

 

AICI cititi articolul integral pe Ziare.com

Link-uri www