Poate Nicușor Dan numi șefii serviciilor ca Băsescu?

Nicușor Dan încearcă să negocieze cu formațiunile din arcul de guvernământ atât procurorii șefi, cât și șefii serviciilor secrete. E o idee nouă, pe care niciunul dintre președinții României nu a mai folosit-o. În acest fel, liderul de la Cotroceni are o marjă mai mare de manevră și crede că-i poate convinge pe social-democrați și pe liberali să accepte propunerile sale, socotind că USR e de partea sa, iar UDMR nu creează probleme.

PSD a lansat public mai multe nume de politicieni pe care sugerează că i-ar vrea la vârful Serviciului Român de Informații, între ei europarlamentarii Mihai Tudose și Claudiu Manda, potrivit surselor G4media, dar și Vasile Dîncu, conform altor relatări. Mihai Tudose a rămas în mintea oamenilor ca singurul șef de guvern din țară care s-a lăudat că a refuzat să-și pună salariul pe card, pe motiv că nu vrea să le dea comision băncilor (august 2017), Claudiu Manda, soțul primăriței de Craiova, Olguța Vasilescu, cea mai influentă persoană din rândul social-democraților, care l-a ajutat să fie pentru doi ani șef al Comisiei parlamentare de control a SRI (2017-2019), iar Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării și ideolog al PSD în perioada guvernării Năstase (2000-2004), s-a ocupat cumva în perioada în care George Maior a fost șeful SRI (2006-2015) de imaginea Serviciului Român de Informații: Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) fondat de Dîncu a făcut atunci o serie de cercetări sociologice despre credibilitatea Serviciului Român de Informații.

George Maior este în prezent ambasador al României în Iordania, dar în 2006 când a fost propus de Traian Băsescu să fie șeful SRI era doar un senator PSD, membru al așa numitului Grup de la Cluj din care mai făceau parte o serie de parlamentari social-democrați, inclusiv Vasile Dîncu, considerați atunci mai reformiști decât colegii lor de partid și mai pro-occidentali. La începutul toamnei din 2006, fostul președinte, Traian Băsescu l-ar fi chemat pe Mircea Geoană, liderul PSD la Cotroceni și i-ar fi spus că îl propune pe colegul său senator în fruntea SRI și că speră că parlamentarii social-democrați îl vor vota. Pentru prima dată, un președinte care avea o majoritate de partea lui a propus ca un politician din opoziție să devină directorul celui mai important serviciu autohton de informații. În fruntea serviciului de spionaj, Băsescu l-a numit pe Mihai Răzvan Ungureanu, deși era în PNL, partid care începuse să-i facă opoziție președintelui.

Nicușor Dan ar putea folosi acest studiu de caz pentru a găsi oamenii de care are nevoie la conducerea serviciilor. Președintele Dan are preferințe în zona conservatoare după cum sugerează primele propuneri pe care le-a făcut coaliției de guvernare: avocatul Gabriel Zbârcea și ambasadorul Marius Lazurca, devenit între timp consilier la Cotroceni. Senatorul AUR, Petrișor Peiu a fost mulțumit de propuneri spunând că „amândoi sunt ortodocși practicanți și au studii complete”. Gabriel Zbârcea, de pildă, s-a definit într-un podcast „naționalist și suveranist”, ceea ce nu l-a împiedicat să pledeze împotriva statului român, ca reprezentat al companiei Roșia Montană Gold Corporation în litigiul unde canadienii i-au cerut României despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari.

Liberalii au avansat la rândul lor două nume, pe șeful Senatului Mircea Abrudean, pe care mizează primul ministru Ilie Bolojan, dar care nu are multă experiență și pe ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, care ar fi preferatul taberei aflate în opoziție cu liderul PNL.

La Serviciul Român de Informații nu există un director civil de doi ani, de când liberalul Eduard Hellvig a demisionat, se pare la cererea fostului președinte Klaus Iohannis, care l-a și numit. La Serviciul de Informații Externe se află, din 2018, Gabriel Vlase, fost deputat PSD de Bacău, acuzat că a plagiat o parte semnificativă din teza sa de doctorat (Pressone, septembrie 2024).

Președintele Nicușor Dan ar vrea să încheie procesul numirilor până în martie și potrivit informațiilor din mediul politic, ar avea doi pretendenți pentru serviciul de spionaj, ambasadorul Gabriel Lazurca și Florin Vlădică, ambii consilieri prezidențiali. Șeful statului crede că negocierile trebuie să-i includă și pe șefii parchetelor, cu toate că un Raport al Comisiei Europene din 2013 sugerează că ministrul Justiției ar trebui să organizeze o selecție meritocratică pentru aceste poziții. Precizarea Comisiei a venit după ce președintele Traian Băsescu și primul-ministru Victor Ponta au negociat să-i ofere Codruței Kövesi fotoliul din fruntea Direcției Naționale Anticorupție, o numire altminteri aplaudată de Bruxelles.

Nicușor Dan a spus de mai multe ori că „parchetele sunt ineficiente” și că „nu prioritizează cazurile cele mai importante”, excluzând în acest fel rămânerea în funcție a celor care se află azi la butoane și vrea procurori integrii, curajoși cu voința de a relua lupta cu marea corupție, dar și cu traficul de persoane și droguri.

Negocierile sunt complicate, dar președintele are răbdare și știe ce vrea atât în ce-i privește pe procurori, cât și pe directorii serviciilor: oameni „echilibrați”, cu „experiența conducerii unor echipe mari” și mai ales „fără dubii legate de onestitatea lor”.

În România, ca în multe alte state, SRI și SIE sunt total netransparente și ambele trebuie, între altele, să dea explicații despre cum a fost posibil accidentul Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024.