Poate criza salva Republica Moldova de comunism?

Aceasta nemulţumeşte autorităţile comuniste de la Chişinău din două motive. Unu: s-au redus drastic remitenţele, adică o sursă importantă de venituri, şi…, doi: comuniştii văd în aceştia potenţiali votanţi ai opoziţiei în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate.

Criza economică, resimţită deja din plin de cetăţenii moldoveni, s-ar putea să dea peste cap planurile electorale optimiste ale comuniştilor.

Comuniştii au trişat din considerente populiste atunci când au decis majorarea salariilor cu 20% cu 4 zile înaintea alegerilor parlamentare din 5 aprilie, susţin experţii. În loc de majorarea promisă, după alegeri, Guvernul a cerut primăriilor reducerea cu 20% a cheltuielilor.

Acum, cei care au votat la 5 aprilie pentru comunişti anume datorită promisiunii că vor primi salarii majorate se simt amăgiţi şi sunt în aşteptarea alegerilor anticipate ca să-şi poată repara greşeala.

Pe zi ce trece criza economică se adânceşte, oamenii o resimt din ce în ce mai mult, iar pretinsele măsuri anticriză întreprinse de Guvern sunt dezaprobate de economişti, deoarece îndepărtează investitorii şi ruinează pe termen lung economia Moldovei.

Preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin, a cerut majorarea taxei pe valoarea adăugată, stabilirea unui impozit unic pentru persoanele fizice şi dublarea cotei venitului neimpozabil.

Toate acestea au loc pe fondul creşterii alarmante a numărului de şomeri (până la 7,7 % din populaţia aptă de muncă), a reducerii cu peste o pătrime a remitenţelor, a scăderii cu 25 la sută a producţiei industriale, a reducerii exporturilor de câteva ori...

Producţia de vin, principalul produs moldovenesc destinat pentru export, a scăzut cu 30,4 la sută, iar transportul de mărfuri a înregistrat o scădere cu 63,2% numai în primele patru luni ale acestui an.

Situaţia se agravează şi poate provoca revolte în lunile următoare, odată cu revenirea masivă în ţară a moldovenilor rămaşi fără serviciu în Uniunea Europeană şi Rusia. Aceştia nu doar că nu-şi pot găsi un loc de muncă în Republica Moldova, dar ar putea rămâne şi fără banii acumulaţi cu mare greu în afara ţării, deoarece nu-şi pot retrage depozitele din unele bănci rămase fără lichidităţi.

Pe facturile de plată ale serviciilor comunale, consumatorii sunt avertizaţi, bunăoară, să nu mai achite plăţi la Investprivatbank. Sute de deponenţi ai acestei instituţii bancare încearcă fără succes de câteva săptămâni să-şi retragă banii.

Potrivit unor surse din sistemul bancar, ca să nu dea faliment în plină campanie electorală, Banca Naţională a Moldovei i-ar fi oferit băncii comerciale Investprivatbank un împrumut de 50 de milioane de lei moldoveneşti, echivalentul a 3 milioane 200 mii de euro.

Preşedintele Asociaţiei Micului Business, Eugen Roşcovanu, anticipează o degradare în continuare a economiei din cauza scăderii remitenţelor şi a sugrumării, de către autorităţi, a businessului mic şi mijlociu:

„Este evident că în condiţiile în care remitenţele deja au scăzut cu 30%... şi ele vor scădea în continuare, ţinând cont de faptul că şantierele din UE şi Rusia se închid... oamenii se întorc în Republica Moldova.Foarte puţini dintre ei reuşesc să deschidă o afacere, deoarece în Moldova nu este o atmosferă de susţinere a iniţiativei private. La noi domină o concepţie bolşevică precum că statul trebuie să decidă totul. Sunt foarte multe exemple când oamenii au pornit o afacere din împrumuri, au dezvoltat-o, iar când aceasta ajunge să dea profit maxim – pur şi simplu le este luată. Acest banditism economic şi creează această atmosferă. Sunt o mulţime de evenimente... în ultimul timp care creează o atmosferă de teamă, o atmosferă de neîncredere totală”.

Pentru a nu crea panică în societate, autorităţile au dat asigurări că băncile dispun de suficiente lichidităţi, dar experţii în economie sugerează populaţiei ca înainte de a depune bani la o bancă să se intereseze cum investeşte aceasta banii, deoarece nu doar dobânda oferită de bancă este importantă, ci întreaga structură a portofoliului.

Autor: Vitalie Călugăreanu
Redactor: Petre M. Iancu