În mai puțin de două săptămâni, cel mai încărcat sezon electoral se va închide după o serie de trei scrutine importante desfășurate într-o perioadă de aproximativ un an: alegeri prezidențiale, alegeri locale și generale.
După succesul înregistrat de Klaus Iohannis în confruntarea prezidențială de la sfârșitul anului trecut, 2020 a început cu dezbateri despre organizarea unor alegeri anticipate care trebuiau să surprindă schimbarea opțiunilor cetățenilor români după eșecul guvernării PSD.
Un virus a vrut altceva, iar social-democrații, deși au plecat de la guvernare, au avut un cuvânt important de spus în politica românească în toată această perioadă critică atât din punct de vedere sanitar, cât și economic din cauza numărului mare de parlamentari.
În data de 6 decembrie, românii sunt chemați la urne pentru a alege componența viitorului Parlament. PNL are cele mai multe șanse să devină principala forță politică a țării, conform mai multor surse politice care au avut acces la analizele sociologice ce se desfășoară în această perioadă.
Într-o medie a sondajelor realizate de institutele care lucrează pentru principalele partide politice, se așteaptă ca PNL să obțină un scor între 25-28%; PSD, 21-24%, iar USR-PLUS, 20-23%.
Aceste date au o marjă de eroare de cel puțin +/-3%, iar în cele două săptămâni rămase de campanie electorală ierarhia se poate schimba.
Absenteismul și diaspora, două necunoscute care vor decide soarta alegerilor
Sociologii se confruntă cu două mari necunoscute în momentul în care trebuie să facă o proiecție: prezența la vot și mobilizarea alegătorilor din diaspora.
Aceste două variabile pot produce modificări importante în ce privește numărul de voturi obținut de principalele trei forțe politice.
În general, conform experienței din alegerile parlamentare trecute, o prezență mare la vot avantaja formațiunile anti-PSD.
Mobilizare mai mare însemna venirea la urne a alegătorilor din mediul urban, reprezentanți ai clasei de mijloc, mult mai critici față de PSD, o formațiune cu o susținere mai largă în mediul rural și printre persoanele mai în vârstă.
Puteţi citi articolul integral AICI.