PNL şi alegerile europene

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a anunţat că "în fruntea listei se va afla vicepreşedintele PNL, Norica Nicolai, şi că pe această listă se vor afla toţi actualii europarlamentari ai partidului".

Schimbarea ierarhiei, cu o valoare deopotrivă practică şi simbolică, arată o modificare majoră de optică.

Dacă fostul preşedinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu, făcuse apel la persoane din afara organizaţiei, ca Renate Weber sau Daniel Dăianu, noua conducere se repliază pe devotamentul vechilor militanţi. Schimbarea ar putea fi mai importantă decît pare.

Fostul premier a lăsat de multe ori impresia că ia decizii, ignorînd opiniile conducerii statutare (de exempu desemnarea ministrului de Externe, Lazăr Comănescu, sau a ministrului de Justiţie, Cătălin Predoiu) şi dînd prioritate unor interese exotice din perspectiva militanţilor vechi.

De exemplu, Renate Weber nu făcuse politică în viaţa ei şi nici nu participase la vreo şedinţă de partid şi cu toate acestea a deschis, acum doi ani, lista propusă de PNL pentru alegerile europene, iar Daniel Dăianu, care criticase politica economică a guvernului liberal în mai multe rînduri şi care ar fi fost, în plus, lustrabil conform unui proiect de lege al PNL, ocupase poziţia a doua.

A fost limpede că Tăriceanu optase pentru persoane care să aibă o afinitate reală cu linia dominantă în grupul ALDE de la Strasbourg, chiar dacă în ţară nu păreau să adere la etosul organizaţiei.

Fostul premier făcuse o mişcare controversată: el a căutat să “europenizeze” delegaţia românească în mod artificial. Or, acum noua conducere a partidului exprimă dorinţa de a reveni, într-o bună măsură, la autenticitatea locală.

Ar fi multe de spus în legătură cu acest lucru şi mai ales cu fosta senatoare Norica Nicolai, care a condus în Senatul României o comisie de anchetă privitoare la unul dintre cele mai controversate subiecte ale politicii europene: activitatea secretă a CIA.

În actuala legislatură a Parlamentului european toţi deputaţii ALDE din România au votat în favoarea concluziilor care condamnă participarea Românie la activităţile CIA, în dezacord (nefiresc) cu tot ceea ce a susţinut, în ţară, senatoarea Norica Nicolai şi vicepreşedinta partidului.

Interesant este că nu doar preşedintele Traian Băsescu crezuse că Tăriceanu a dus o politică în afara structurilor vizibile ale Statului, (vezi acuzaţiile Preşedintelui privind grupurile de influenţă), dar şi conducerea restrînsă a PNL (Ludovic Orban, Norica Nicolai, Crin Antonescu) a crezut că acelaşi Tăriceanu face o politică în afara structurilor vizibile ale Partidului.