Pledoarie pentru un an de armată sau voluntariat

Cum se mai schimbă vremurile: în 2011, în urmă cu nouă ani, toate partidele germane erau de acord că este cazul să fie anulat serviciul militar obligatoriu. Bundeswehr nu mai avea nevoie de tineri recruți. Cei care încă au fost recrutați s-au plâns pe bună dreptate că nu e corect ca doar o parte din tineri să fie luați în armată sau trimiși în serviciul civil.

Bundeswehr a devenit de atunci tot mai mult o armată de specialiști, nici azi nu are nevoie defel de recruții din serviciul militar obligatoriu. Totuși, în Germania avem din nou o dezbatere despre reintroducerea serviciului civil, fie în cadrul Bundeswehr, fie în instituții sociale. Două evoluții au declanșat această dezbatere: tendințele extremiste de dreapta din forțele armate germane (ultimul caz în trupele speciale comando de elită KSK) și intensificarea polarizării societății.

"Anul tău pentru Germania"

Propunerea surprinzătoare făcută de ministra Apărării, conservatoarea Annegret Kramp-Karrenbauer, are numele frumos "Anul tău pentru Germania" și ar urma să însemne un serviciu pentru o perioadă de 12 luni. În prezent există încă serviciul militar voluntar, plătit, care se poate întinde pe maximum 23 de luni – o ofertă pe care au acceptat-o în ultimul timp cam 9000 de tineri, mai mulți bărbați decât femei. Este vorba de un număr mic, care arată o dată în plus că, din punct de vedere al politicii de securitate, reintroducerea stagiului militar obligatoriu nu se justifică. Dar ideea unui "an pentru Germania" este foarte bună, indiferent dacă ar fi la Bundeswehr sau în alte instituții.

Eu am făcut acest serviciu în 1981 pentru 15 luni la Bundeswehr. Nu m-am dus de plăcere, la fel ca marea majoritate. Mulți prieteni de-ai mei au refuzat să meargă în armată și au ales servicii în cămine de bătrâni sau în instituții pentru tineri. Dar era și atunci sentimentul că, după acel an de serviciu civil, noi toți eram ceva mai maturi, știam mai bine ce vrem pe această lume. Prezența recruților civili îi împiedica pe ofițerii de meserie să se izoleze prea mult de societate. Iar nevoia de tineri care să presteze activități sociale era foarte mare. 

Un serviciu militar obligatoriu nu poate, desigur, să îngrădească în vreun fel tendințele extremiste la o unitate de elită izolată precum KSK. Dar ideea ca tinerii să facă mai întâi, timp de un an, după terminarea studiilor, ceva pentru țară, înainte de a-și vedea de propriul drum în viață, este de fapt mai actuală ca oricând. În 2011 s-a argumentat și că tinerii absolvenți germani ar intra prea târziu pe piața muncii. Perioada de studiu a fost scurtată masiv și a fost introdus Bacalaureatul după 12 ani de școală (în loc de 13). Și din acest motiv, serviciul militar și social a început să fie privit ca o întârziere anacronică și dăunătoare a începerii cât mai rapide a vieții profesionale. Lucrurile s-au schimbat din nou între timp, multe școli au revenit la Bacalaureatul după 13 ani, tinerii își alocă iar mai mult timp în planificarea viitorului lor. Și este bine așa.  

Nu există o majoritate în favoarea serviciului obligatoriu

De aceea, eu cred că un "an pentru Germania" nu ar fi deloc o idee proastă. Greu de crezut însă că se va lua decizia obligativității acestui serviciu, nu există o majoritate politică în favoarea reintroducerii acestei măsuri. Doamna Kramp-Karrenbauer a lansat deci o discuție deschisă cu privire la existența din nou a unui serviciu militar sau social obligatoriu pentru toți tinerii. Ar merita poate încercată varianta unui serviciu social de un an, remunerat atractiv. 

După cum spuneam, nu are rost să ne așteptăm ca reapariția recruților să schimbe cu ceva tendințele extremiste din Bundeswehr. Poate că serviciul civil ar ajuta însă să mai reducă din polarizarea și agresivitatea societății. Până la urmă, polarizarea este de fapt expresia incapacității societății de a se pune de acord cu privire la evoluția comună. De exemplu, să vadă că Germania este de fapt un loc bun pentru a trăi. Un serviciu în slujba țării ar fi o mică posibilitate de a schimba ceva în această atitudine. Hai să facem o probă.