PLDM păstrează suspansul

Duminică, PLDM și-a convocat activiștii locali, pentru a se consulta cum să procedeze în continuare. Aceștia au exprimat opinii foarte diferite în privința strategiei de mai departe a PLDM, iar decizia finală urmează să o ia miercuri Consiliul politic național al formațiunii. „Odată ce democraţii şi-au asumat această stare de haos, trebuie să fie pregătiţi, aşa cum au declarat-o public, pentru orice scenariu, cu sau fără participarea PLDM la formarea alianţei. Nu mai vreau să aud de democrați deloc acum”, a menționat vicepreședintele PLDM, Valeriu Streleț. „Partidul Democrat demult nu mai este un partid pro-european. Ei au scenarii deja pregătite. De data aceasta nu ne vom mai lăsa atrași în capcana PD, iar PL este porta-voce a democraților”, a menţionat, la rândul ei, Maria Ciobanu, deputat PLDM.

Maia Sandu, la cârma PLDM?

Cu o zi înainte să fie demis din funcția de premier, Streleț a admis posibilitatea că s-ar putea retrage în general din politică, iar pe acest fundal a apărut supoziția preluării conducerii PLDM de către ex-ministrul educației Maia Sandu, apreciată pentru reputația sa ireproșabilă. Streleţ a declarat că până la finele anului va fi convocat congresul PLDM, la care va fi ales un nou președinte. Mai mult, el a admis posibilitatea ca liderul PLDM Vlad Filat (arestat recent sub acuzţia de implicare în devalizarea „Băncii de Economii”) să fie exclus din partid, dacă îi va fi dovedită vinovăția. Pe de altă parte, șeful interimar al PLDM a menționat că în PLDM vor fi readuși „mai mulți colegi care, în ultimii ani, s-au îndepărtat de formațiune”, fără a oferi, însă, nume. Iar unii analiști politici le-au sugerat PLDM-iștilor să înlocuiască nu doar liderul formațiunii, ci și toți deputații asupra cărora planează suspiciuni de corupție sau care pot fi șantajați cu dosare de către oligarhul din PD despre care se spune că și-ar fi subordonat justiția.

„Câmpul politic autohton este compromis de la un capăt la altul. Aproape întreaga floră şi faună din spaţiul lui e pe cale de dispariţie. Izvoarele au secat, recolta, ce părea odinioară promiţătoare, s-a uscat”, conchide, în ultimul său editorial, publicistul Petru Bogatu. Potrivit lui, „apariţia unor lideri tineri şi neîntinaţi, fără legături cu clanurile oligarhice de la Chişinău, este inevitabilă. Astăzi, ca şi acum 8-10 ani, este momentul extrem de favorabil pentru afirmarea unor noi actori politici. Primii lăstari, de altfel, încep să răsară”. În opinia publicistului, protagonista cea mai vizibilă a noii clase politice este Maia Sandu care e simpatizată de alegătorii şcoliţi şi militanţi - adică de segmentul societăţii apt să inducă idei şi să provoace schimbări de mentalitate în mijlocul întregii populaţii. „Iată de ce Maia Sandu are pentru moment cele mai reale şanse să se posteze în fruntea forţelor politice pro-europene şi pro-atlantiste. Trambulină pentru lansarea ei poate fi PLDM, un alt partid de dreapta, o emanaţie politică a Platformei 'Demnitate și Adevăr', o formaţiune nouă care ar asimila mai multe curente prooccidentale”, scrie Bogatu.

Anterior, într-un interviu acordat pentru DW, Maia Sandu a declarat că nu are bani pentru a construi un partid format din oameni cu trecut ireproșabil: „Construcția unui proiect politic nou, format din oameni cu trecut ireproșabil, care au curajul să spună lucrurilor pe nume și care au demonstrat un grad înalt de profesionalism, presupune costuri pe care nici eu, nici alți potențiali membri ai echipei nu ni le putem permite”, a menționat Maia Sandu.

PD, unic centru de luare a deciziilor cu o cotă de cel mult 15% din electorat

În opinia jurnalistului moldovean, Ion Terguță, „Partidul Democrat îşi doreşte un rol central sau poate unic în politica moldovenească”. El susține că o nouă majoritate parlamentară „așa cum a gândit-o PD nu mai este posibilă” și dacă PLDM decide să nu mai meargă la guvernare, „automat, PL este scos din joc sau este pus într-o situaţie extrem de dificilă, pentru că atunci PL-ul va trebui să justifice de ce se află într-o alianţă de guvernare împreună cu Partidul Comuniştilor”. Și ex-premierul moldovean Ion Sturza este de părere că viitoarea alianță de guvernare de la Chișinău, orice configurație ar avea aceasta, va avea un singur centru de comandă și a sugerat că „performanța” se datorează PD.

Analistul politic moldovean, Igor Boțan, susține că demiterea guvernului Streleț de către Parlament, pe data de 29 octombrie, a fost o reglare de conturi, iar analistul politic român, Iulian Chifu, este convins că prin demiterea guvernului „drumul pro-european al Republicii Moldova a primit o lovitură puternică, poate chiar mortală”, clasa politică de la Chișinău manifestând un comportament suicidar.

Europarlamentarul român, Monica Macovei, a criticat comportamentul politicienilor moldoveni, acuzându-i de iresponsabilitate și că au pus în joc stabilitatea țării. „Deputații Partidului Democrat, parte a Alianței pentru Integrare Europeană și a Guvernului, au votat, alături de comuniști și socialiști, pentru demiterea Guvernului, implicit pentru instabilitatea politică a Moldovei”, a constatat Monica Macovei. Ea a sugerat politicienilor să instituie rapid un nou guvern pro-european, care să asigure, totodată, independența justiției, să nu mai „împartă politic funcțiile de conducere din justiție și procuratură și să susțină o ofensivă anticorupție imparțială, inclusiv la nivel politic”.

La rândul său, europarlamentarul român, Siegfried Mureșan, a anticipat un scenariu trist și o instabilitatea economică inevitabilă pentru Moldova - „stat care beneficiază de cele mai multe facilități din partea UE”: „Nu sunt îngrijorat de relația dinamică dintre Moldova și UE. Sunt îngrijorat de semnalul pe care Moldova îl dă investitorilor, cum va reuși să atragă investitorii, să înmulțească locurile de muncă... Partidul Democrat din Moldova nu mai este un partid pro-european, orice-ar zice”, a conchis Siegfried Mureșan.

Economia Moldovei, în regres de 15 luni

Într-un raport lansat luni, economiștii de la „Expert-Grup” atenționează că întregul sistem democratic de guvernare din Republica Moldova este în prag de faliment, iar Executivul a ajuns „prizonierul aranjamentelor din afara clădirilor instituțiilor de stat”. Potrivit experților, economia moldovenească își continuă recesiunea. Pentru 2015, experţii estimează o scădere a PIB cu 2,5% (conform scenariului pesimist), principalele canale prin care se propagă criza economică fiind sectorul bancar, exporturile (care scad deja 15 luni consecutiv) şi scăderea dramatică a remitențelor. Potrivit „Expert-Grup”, reducerea consumului şi criza economică contribuie la acumularea activelor toxice în sistem.

Ambasada SUA în Republica Moldova a difuzat o declarație în legătură cu ultimele evenimente politice de la Chișinău în care menționează că intrigile fără sfârșit dintre elitele politice afectează imaginea Moldovei. „Ambasada Statelor Unite ale Americii îndeamnă toate partidele politice din Moldova să înceapă să acționeze în numele poporului Moldovei prin formarea rapidă a unui guvern și prin conlucrarea pentru implementarea imediată a reformelor”.

Și coordonatorul politicii externe europene, Federica Mogherini, a difuzat o declarație în care partidele din Moldova sunt îndemnate să formeze cât mai repede un guvern „nou și stabil” pentru că „situația actuală a Republicii Moldova este dificilă, economic, social, politic”. Federica Mogherini menționează că noul guvern de la Chișinău va trebui să lupte cu corupția, să rezolve criza bancară și, în același timp, să negocieze un acord cu Fondul Monetar Internațional „crucial pentru a garanta stabilitatea macro-economică a țării”.