Va înghiţi Ucraina pastila amară?

Guvernul de la Kiev insistă ca alegerile locale din 25 octombrie să se desfăşoare şi în Bazinul Donului conform legislaţiei ucrainene. Cu toate acestea, auto-proclamatele "Republici Populare din Doneţk şi Lugansk" au fixat o altă dată pentru desfăşurarea alegerilor şi nu vor să coopereze cu autorităţile de la Kiev pentru organizarea lor. Această atitudine este privită de guvernul ucrainean ca o încălcare a înţelegerii de la Minsk. În capitala Republicii Belarus, guvernul de la Kiev a stabilit la începutul acestui an, împreună cu separatiştii pro-ruşi o foaie de parcurs pentru soluţionarea conflictului din estul Ucrainei.

Pierre Morel, coordonatorul grupului de lucru politic în cadrul trilateralei de contact Ucraina-Rusia-OSCE pentru încetarea conflictului din Bazinul Donului, a prezentat recent un nou plan. Potrivit mass media, acesta prevede posibilitatea organizării unor alegeri separate în Bazinul Donului, după ce Parlamentul de la Kiev va adopta o lege extraordinară.

Compromisul ar fi următorul: Alegerile s-ar desfăşura potrivit legislaţiei ucrainene, aşa cum doreşte guvernul de la Kiev, dar republicile auto-proclamate ar căpăta posibilitatea de a le organiza conform propriilor reguli. Autorul planului este de părere că astfel s-ar deschide calea pentru un dialog politic autentic şi pentru aplicarea înţelegerii de la Minsk. Potrivit acesteia, Bazinul Donului rămâne parte a Ucrainei iar Kievul îşi restabileşte suveranitatea asupra regiunii.

"Părerea personală a lui Morel"

La Kiev, planul Morel nu a stârnit entuziasm. Preşedintele Petro Poroşenko a declarat că îl priveşte ca pe "o părere personală a domnului Morel". Oleksi Makeiev, responsabil în cadrul Ministerului de Externe ucrainean, a declarat la rândul său pentru DW că ţara sa nu respinge din principiu planul Morel şi că l-ar putea studia ca pe o propunere între altele. El a subliniat însă că documentul principal rămâne în accepţiunea guvernului ucrainean înţelegerea de la Minsk.

Totuşi, Germania, Franţa şi Rusia, care alcătuiesc împreună cu Ucraina aşa-numitul "Format Normandia", văd lucrurile altfel. Ministerul de Externe de la Berlin a comunicat că vede în planul Morel baza soluţionării crizei din estul Ucrainei. Aceeaşi poziţie reiese şi din comunicatul prezentat de şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, după încheierea consultării avute cu omologii săi din "Formatul Normandia" pe 12 septembrie la Berlin. Şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a propus sprijinirea pe ideile lui Morel iar Ministerul de Externe de la Paris a elogiat într-o luare de poziţie eforturile lui Morel.

Experţii exprimă dubii

În Ucraina, în schimb, planul Morel este perceput ca un ultimatum. Maria Zolkina, expertă în cadrul centrului de studii " Iniţiative Democratice" de la Kiev, a declarat pentru DW că partenerii din vest silesc Ucraina să accepte un compromis, folosind dependenţa ţării faţă de ajutoarele economice şi politice ale occidentului pe post de pârghie. Zolkina a avertizat că auto-proclamatele republici din Bazinul Donului ar fi recunoscute de facto dacă guvernul ucrainean ar accepta prevederile planului Morel. Urmarea ar fi, potrivit expertei, ca Ucraina să se vadă nevoită să întreţină acea regiune din punct de vedere economic, dar fără a exercita o influenţă politică asupra ei.

Totuşi, potrivit expertului francez în materie de politică şi securitate, Mathieu Boulègue, Ucraina nu dispune de mari spaţii de manevră, dată fiind dificila sa situaţie politică şi economică. "Ucraina trebuie să ajungă la un compromis. Ucrainenii ştiu asta, dar nu vor, şi asta este marea problemă", a declarat el pentru DW.

Înţelegeri între Washington şi Moscova?

Potrivit unor surse din cercuri diplomatice de la Paris, care au dorit să-şi păstreze anonimatul, planul Morel nu este o ofertă eminamente europeană. Unele propuneri de aplicare a prevederilor înţelegerii de la Minsk au fost discutate deja direct între Washington şi Moscova. În luna mai, responsabila pentru Europa a guvernului american, Victoria Nuland, a declarat că Washingtonul îşi va întări eforturile pentru încetarea conflictului din Bazinul Donului.

Aceleaşi surse diplomatice au mai relatat că la sfârşitul lunii iulie ar fi avut loc discuţii între Nuland şi Grigori Karazin, secretar de stat în Ministerul de Externe de la Moscova, pentru identificarea soluţiilor de compromis în chestiunile rămase dificile.

Ulterior, Morel ar fi fost însărcinat să se ocupe de detalii. Iar după verificarea setului său de sugestii, preşedintele Franţei, Francois Hollande, ar fi propus să aibă loc, la Paris, întâlnirea de acum a şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor "Formatului Normandia".