Peter Ruzicka: "Nu mi-am imaginat că opera "Celan" va fi montată la Bucureşti"

Opera "Celan" a avut premiera la Dresda în anul 2001. La ediţia din acest an a Festivalului "George Enescu", a fost prezentată pe scena teatrului liric bucureştean opera în traducere românească şi versiune concertantă sau, mai bine spus, "semi-scenică". La pupitrul orchestrei Operei Naţionale Bucureşti s-a aflat chiar compozitorul.

Medana Weident a stat de vorbă cu Peter Ruzicka despre acest eveniment inedit al toamnei muzicale bucureştene.

Medana Weident: Domnule Peter Ruzicka, ce a însemnat pentru dumneavoastră premiera operei "Celan" la Bucureşti?

Peter Ruzicka: Acesta a fost un moment important în viaţa mea de compozitor. Când am scris această operă nu mi-am imaginat că într-o bună zi va fi montată într-unul din locurile în care se petrece acţiunea - la Bucureşti. Faptul că Celan a fost un poet originar din România se ştie - primele sale poezii au fost scrise în limba română dealtfel - şi există etape ale vieţii sale petrecute la Bucureşti, foarte importante pentru el. Această readucere a subiectului în acest loc a fost şi o experienţă profund emoţionantă, nu doar pentru mine, ci şi pentru mulţi dintre protagoniştii de pe scenă. Anul viitor vom avea şi un spectacol scenic, cel din cadrul festivalului fiind doar pe jumătate scenic, mai mult decât concertant ce-i drept, dar partea scenică a putut fi doar schiţată, sugerată. Opera Naţională Bucureşti va prelua punerea în scenă a Verei Nemirova, pe care aceasta a prezentat-o în luna mai la Bremen, dar cu distribuţie românească. Dacă se va colabora şi cu teatrele lirice din Cluj şi eventual şi din Timişoara, atunci spectacolele vor căpăta şi o dimensiune cu adevărat naţională.

A fost pentru mine o experienţă foarte emoţionantă să aduc această operă aici, cu corul şi mijloace de expresie diferite de cele din Europa Centrală, unde tema Holocaustului şi figura lui Celan sunt altfel trăite, percepute. Aici la Bucureşti ne aflăm încă la început în ce priveşte receptarea operei celaniene. La universitate există un centru de cercetare, care se ocupă de această temă - o temă foarte germană - şi care a fost implicat în organizarea simpozionului "Celan şi spaţiul cultural european", desfăşurat în cadrul Festivalului "George Enescu", ediţia 2009. Este, am putea spune, o muncă de pionierat şi abia în perspectiva următorilor ani şi decenii se va vedea dacă Celan va fi receptat în România la aceeaşi valoare la care este de mulţi ani receptat în Germania. Includerea în festival a operei i se datorează lui Ioan Holender, care şi-a propus acest lucru după ce a asistat la premiera care a avut loc la Dresda în 2001.

M.W.: Cum vi s-a părut colaborarea cu muzicienii români?

P.R.: Muzica a fost nouă pentru întregul ansamblu, pentru orchestră şi pentru cor. Nu există ocazii constante pentru astfel de întâlniri cu creaţia muzicală contemporană, de aceea repetiţiile au fost foarte intense. Sunt fascinat de cor, care este la un foarte înalt nivel profesional. Şi cu orchestra am lucrat până în ultima clipă la detalii, deoarece din punct de vedere tehnic piesa este extrem de dificilă. Rezultatul a fost însă foarte bun. De-a dreptul încântat sunt şi de prestaţia cântăreţelor şi cântăreţilor din ansamblu, care s-au identificat cu rolurile lor. Nu este uşor să redai, citind note şi un libret, ceva ce ţine de identitatea unui personaj, dar aceasta le-a reuşit cu brio interpreţilor. Sunt foarte mulţumit şi mişcat de atenţia şi preţuirea ce au fost acordate aici lucrării mele.

M.W.: Opera "Celan" a fost prezentată în cadrul Festivalului "George Eenscu". Având o bogată experienţă în ce priveşte organizarea unor festivaluri de prim rang la nivel european - aţi condus între 2001 şi 2006 prestigiosul Festival de la Salzburg iar din 1996 sunteţi director muzical al renumitei "Bienale de la München", pentru a numi doar câteva din aceste activităţi. Ce rol credeţi că joacă Festivalul Enescu în peisajul european?

P.R.: Dacă analizăm programul, structura programului, constatăm că s-a lucrat cu mult efort, cu multă pricepere. Acesta este meritul domnului Ioan Holender. Un merit al său este şi că face posibile noi experimente, am auzit că doreşte ca muzica nouă să joace un rol mai însemnat la ediţiile viitoare. Festivalul "George Enescu" este din ce în ce mai important în rândul festivalurilor europene de muzică, va deveni tot mai important în anii următori.

Directorul Operei Naţionale Bucureşti, Cătălin Ionescu-Arbore, a vorbit de un „pionierat care trebuie făcut” şi a calificat drept o „mare responsabilitate” şi „încercare temerară” abordarea unei partituri absolut noi pentru România, din categoria muzicii contemporane. O încercare care a fost încununată de succes şi prin prestaţia extraordinară a orchestrei, corului şi cântăreţilor.

Directorul teatrului liric bucureştean a deplâns totodată faptul că publicul românesc nu este încă obişnuit cu muzica modernă, dar a subliniat că gustul pentru partiturile noi poate fi „educat”, adaugând că este chiar de datoria instituţiilor de cultură româneşti să preia această misiune. „Nu trebuie să ne resemnăm, să ne oprim - a mai spus Ionescu-Arbore - ci trebuie să riscăm în virtutea pericolului de a avea săli goale. Trebuie să găsim metode de a atrage publicul şi a-i arăta că lucrările de valoare, cum este acest „Celan”, merită ascultate, văzute şi în cele din urmă savurate.”

In ultimele zile ale Festivalului „George Enescu“ s-a desfăşurat la Bucureşti simpozionul internaţional cu tema „Paul Celan şi spaţiul cultural european“, organizat în colaborare cu Societatea Germaniştilor din România şi Centrul de Cercetare şi Excelenţă „Paul Celan“ al Universităţii Bucureşti. Invitaţi de oanoare au fost poeta Nina Cassian şi compozitorul german al operei “Celan”, Peter Ruzicka. Au participat numeroşi germanişti si experţi în descifrarea operei celaniene din diferite colţuri ale lumii, chiar din Japonia. La deschiderea acestui eveniment, Medana Weident a stat de vorba cu George Guţu, care împreună cu Ioana Crăciun-Fischer a coordonat lucrarile simpozionului. Prof. George Guţu este preşedintele Societăţii Germaniştilor din România şi al Centrului de Excelenţă "Paul Celan".

Ascultaţi dialogul accesând fişierul audio.

Autor: Medana Weident
Redactor: Ioachim Alexandru