Perspective asupra președinției croate la Consiliul Uniunii Europene | Europa | DW | 01.01.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Perspective asupra președinției croate la Consiliul Uniunii Europene

Protecția granițelor, extinderea UE către est și Brexitul: acestea sunt dosarele care vor preocupa președinția croată la Consiliul Uniunii Europene. Floare la ureche nu este niciunul dintre subiecte.

Croația aspiră între altele la accederea în spațiul Schengen

Croația aspiră între altele la accederea în spațiul Schengen

În Croația, asumarea președinției Consiliului European este privită cu mare entuziasm. Țara se află în fața "celei mai mari provocări din istoria modernă", afirmă deopotrivă presa și oamenii politici. Începând cu 1 ianuarie, Croația, cea mai nouă membră a Uniunii Europene, a preluat președinția rotativă a UE timp de șase luni.

Aflată în lumina reflectoarelor, țara are o bună ocazie de a se prezenta în mod avantajos. Desigur, o țară care deține președinția Consiliului European ar trebui să pună în plan secund propriile interese, promovând în schimb chestiuni pan-europene. Pe de altă parte, țara aflată în această poziție stabilește subiecte la rezolvarea cărora poate contribui ea însăși. Foarte probabil, Croația va aborda în mod special trei probleme în următoarele șase luni.

1. Migrația și protejarea frontierelor externe ale UE

De aproximativ doi ani, Croația se dovedește a fi un gardian foarte fiabil al frontierei externe a UE, în special pe așa-numita rută balcanică.

Dorința mai mult sau mai puțin deschisă, dar destul de clară a majorității statelor UE de a permite unui număr cât mai mic de refugiați să pătrundă în Uniunea Europeană este pusă în aplicare în mod eficient de către Croația, care păzește strict frontiera de est cu statul vecin Bosnia-Herțegovina. Refugiații care ajung totuși pe teritoriul croat, recte al UE, sunt trimiși înapoi fără întârziere.

Președinta Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic

Președinta Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic

Poliția croată nu este în niciun caz ezitantă. Organizațiile neguvernamentale și numeroși martori au raportat cazuri de expulzări ilegale de refugiați - așa-numitele pushback - și maltratarea lor de către ofițerii croați de poliție. În mai, au fost făcute publice înregistrări video care arată clar modul în care polițiștii croați folosesc forța pentru a trimite migranții înapoi în Bosnia peste granița verde.

Într-o scrisoare deschisă, organizația pentru drepturile omului Human Rights Watch (HRW) a solicitat guvernului croat să renunțe la această practică. Președintele Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic, a confirmat într-un interviu pentru televiziunea publică elvețiană că există cazuri de "pushback" și că este nevoie și de "un pic de violență".

În urmă cu doar câteva zile, portalul de știri croat net.hr a descoperit o rețea neoficială în cadrul autorităților de securitate croate, care colaborează cu companii locale de taxi pentru a depista refugiații și a-i deporta în Bosnia. Refugiaților nu li se oferă șansa de a solicita azil.

Autoritățile croate resping toate acuzațiile, insistând că totul se desfășoară conform reglementărilor UE.

Croația nu este îngrijorată de faptul că refugiații rămân în țară. Cei mai mulți dintre aceștia vor să plece mai departe spre vest. Interesul guvernului este mai degrabă să se prezinte ca un gardian de încredere al frontierei externe, încercând astfel să obțină includerea Croației în spațiul Schengen cât mai curând posibil. Aceasta este o prioritate declarată a politicii externe croate.

Cancelara federală Angela Merkel în timpul vizitei oficiale la Zagreb, 20 noiembrie 2019

Cancelara federală Angela Merkel în timpul vizitei oficiale la Zagreb, 20 noiembrie 2019

Între timp, guvernul croat a fost "amnistiat" de către cel mai important reprezentant al statului german. La sfârșitul lunii noiembrie, cancelara Angela Merkel a declarat la Zagreb: "Perspectiva unei țări care ar trebui să protejeze frontiera externă (UE) este desigur diferită față de perspectiva unei țări (Germania) care se află în mijlocul spațiului Schengen".

2. Balcanii de Vest și extinderea UE

Un alt obiectiv declarat al președinției croate a Consiliului European este să încurajeze negocierile privind integrarea europeană suplimentară a Balcanilor de Vest. O importanță aparte o are anunțarea datei de începere a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Agenda include, de asemenea, continuarea negocierilor cu Serbia și includerea Bosniei-Herțegovina. În acest sens, în luna mai va avea loc un summit separat al UE la Zagreb.

Totuși, în multe țări, dar cu precădere în Franța, există rezerve cu privire la procesul de extindere. De asemenea, nu este limpede în ce măsură Croația - după cum a anunțat premierul croat Andrej Plenkovic - poate acționa și poate fi considerată un  "broker cinstit și corect", date fiind relațiile cu fostul inamic de război Serbia și țara vecină Bosnia-Herțegovina, care nu sunt bazate chiar pe încredere reciprocă.

Încă există un diferend cu Serbia pe marginea unor chestiuni rămase datând din timpul războiului civil. La Zagreb este accentuată cu precădere importanța clarificării numeroaselor cazuri de persoane dispărute. În acest caz, Belgradul este acuzat pentru lipsa dorinței de cooperare. În plus, guvernul sârb este așteptat să defere justiției criminalii de război din rândurile sale, asumându-și totodată vina pentru agresiune.

În ceea ce privește relațiile cu Bosnia-Herțegovina, o piatră de poticnire este statutul croaților care locuiesc acolo. Zagrebul și în special Comunitatea Democratică Croată (HDZ), partidul aflat la guvernare, se consideră protectorii croaților bosniaci-herțegovinieni și acuză actualul guvern din Saraievo că i-a marginalizat. Mai presus de toate există un conflict cu Zeljko Komsic, membrul croat al prezidiului format din trei membri, din moment ce el a fost ales cu precădere cu voturile bosniacilor musulmani.

3. Brexitul

Marea Britanie se desparte de UE

Marea Britanie se desparte de UE

Marea Britanie urmează să părăsească oficial Uniunea Europeană la 31 ianuarie, după cum a hotărât Parlamentul britanic. După aceea ar trebui să demareze negocierile privind viitoarele relații între Marea Britanie și UE, conținând inclusiv un acord de liber schimb.

Pentru Croația acesta este un dosar dificil, pe care cu siguranță guvernul de la Zagreb nu l-a ales în mod expres. În consecință, Croația mai degrabă va însoți procesul de desprindere a Marii Britanii de blocul comunitar. "Vrem să ajutăm ca toți membrii UE și Parlamentul European să ratifice tratatul privind încetarea statutului de membru UE al Marii Britanii în ianuarie, pentru ca apoi să avem unsprezece luni pentru pentru a ajunge la un acord privind relațiile viitoare", a anunțat Andrej Plankovic. Premierul croat a subliniat că Michel Barnier va rămâne principalul negociator al UE pentru Brexit.

În tot cazul, Brexitul este un interes periferic pentru Croația. Nu și pentru Germania, care va prelua președinția UE după Croația, la 1 iulie 2020.